Protestul poliţiştilor şi efectele sale - primejdia disoluţiei autorităţii

Potrivit statutului poliţistului, încă de la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, cel care accede pentru acest serviciu public trebuie "să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate".

Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului. Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite, potrivit articolului 1 din Legea 360/2002 privind statutul poliţistului.

Articolul 4 din statut prevede că poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu, iar şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. "Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor", arată articolul 5 din statut.

Mai mult, constituie abatere disciplinară comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei, stipulează articolul 57.

Vineri, la ora 10.00, în Piaţa Vitoriei, mii de sindicalişti, majoritatea poliţişti, poliţişti de frontieră, angajaţi ai penitenciarelor, au început protestul, potrivit autorizaţiei dată de Primăria Capitalei.

În jurul orei 10.30, poliţiştii protestatari au cerut ca preşedintele Traian Băsescu să vină să discute cu ei, avertizând că, dacă acest lucru nu se va întâmpla până la ora 12.00, vor pleca, încolonaţi, spre Palatul Cotroceni.

În urmă cu un an preşedintele Băsescu a discutat cu sindicaliştii, adunaţi în faţa Guvernului, printre aceştia fiind şi poliţişti. Şeful statului le-a ascultat doleanţele şi i-a invitat la Cotroceni pentru discuţii.

Astfel, protestatarii de vineri, când au văzut că preşedintele nu onorează invitaţia, la ora 12.00 s-au încolonat şi au luat drumul Cotroceniului, sub ochiul vigilent al jandarmilor, care, dacă sindicaliştii ar fi provenit din mediul medical sau din învăţământ, ar fi intervenit în oprirea lor, cu riscul de a tensiona situaţia.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a spus că marşul spre Palatul Cotroceni al sindicaliştilor de la Cartel Alfa este unul spontan, că a fost asigurat de liderii sindicali că acţiunea va fi paşnică şi că se bazează pe disciplina şi maturitatea oamenilor care participă la protest, edilul invocând, totodată, articolul 39 din Constituţie: "Mitingurile, demonstraţiile şi procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic fără niciun fel de arme".

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei, Marius Militaru, afirma, vineri, că jandarmii, în număr de aproximativ 300, cu posibilitatea suplimentării forţelor, nu vor acţiona represiv faţă de colegii lor din poliţie şi din sistemul penitenciar, deşi aceştia nu au autorizaţie de marş. "Am luat măsuri de ordine publică şi le vom asigura protecţia atât lor, cât şi cetăţenilor bucureşteni. Vom rămâne cu ei pe parcursul protestului. Am luat decizia de a-i însoţi spre Palatul Cotroceni pentru că, dacă îi opream în Piaţa Victoriei şi liderii lor sindicali îi îndemnau în continuare să plece în marş, situaţia ar fi devenit tensionată", explica Marius Militaru.

Referitor la faptul că jandarmii sunt nevoiţi să monitorizeze protestul colegilor lor din Ministerul Internelor şi Penitenciare, Marius Militaru a precizat că nu se fereşte să recunoască faptul că situaţia este "ingrată", dar că, deşi sunt pe aceeaşi baricadă cu poliţiştii şi angajaţii din penitenciare, jandarmii au anumite obligaţii ca militari şi aceste obligaţii primează.

Întrebat dacă decizia de a însoţi protestatarii spre Palatul Cotroceni este o formă tacită de protest, Militaru a spus că acest lucru este fals şi că plecarea jandarmilor alături de sindicalişti este doar "o decizie inteligentă de ordine publică".

Protestatarii nu au ales cel mai scurt drum spre sediul Administraţiei Prezidenţiale, ci au pornit, din Piaţa Victoriei, pe strada Buzeşti, au continuat pe Berzei, au făcut dreapta pe Ştirbei Vodă şi au traversat Dâmboviţa pe la Podul Eroilor. Nu înainte ca zeci, poate chiar sute dintre ei, majoritatea în uniforme de poliţişti, să facă o scurtă vizită în tufişurile din Parcul Operei, în lipsa toaletelor publice de pe traseu, ca de altfel din tot Bucureştiul. După scurta oprire, aceştia au grăbit, zâmbitori, pasul, pentru a prinde din urmă coloana care şi-a continuat drumul pe strada Doctor Rainer Francisc Iosif către Academia Militară.

Protestatarii au virat apoi neaşteptat pe Bulevardul Gheorghe Marinescu şi s-au oprit pentru o rundă de huiduieli la intrarea oficială a Palatului Cotroceni, de cealaltă parte a gardului, în apropiere de Platoul Marinescu, locul unde şeful statului primeşte delegaţiile aflate în vizite oficiale.

Nepregătiţi, jandarmii nu apucaseră să instaleze aici garduri de protecţie, astfel că miile de sindicalişti s-au trezit la câţiva metri de poarta principală a Palatului Cotroceni, de care-i despărţea doar un cordon format din şase jandarmi. Ce-i drept, în apropiere se aflau mai multe maşini de luptă ale Jandarmeriei, precum şi brigăzi mobile de mascaţi sau de luptători ai SRI.

În zona platoului oficial de la intrarea Palatului Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, poliţiştii - obligaţi prin statut, lege să respecte litera şi spiritul legii - s-au coborât la cel mai jos nivel al societăţii. Dincolo de lozinci, poliţiştii şi-au aruncat caschetele care au însemnele naţionale, sfidând însăşi autoritatea statului.

Aruncarea caschetelor de către poliţişti şi de ceilalţi reprezentanţi ai autorităţii statului, în cadrul protestului de vineri din faţa Palatului Cotroceni, constituie infracţiune, care se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani, potrivit Codului penal.

Articolul 236 din Codul penal referitor la ofensa adusă unor însemne prevede că "orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani; manifestarea prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la trei luni sau un an sau cu amendă".

Deşi poliţiştii participanţi au anunţat că sunt în timpul lor liber şi că nu au armele din dosare la ei, la brâuri au putut fi văzute tocuri ale armelor.

Mai mult, ministrul Internelor, Vasile Blaga, a denunţat că cinci participanţi, posibil identificabili, au avut arme la ei, iar Ministerul face demersuri către Parchet.

Dincolo de a fi fost sau nu purtători de pistol, teama pe care o inspiră eventualitatea existenţei armei nu poate fi reprimată. Chiar sâmbătă seara, doi bărbaţi au jefuit o casă de pariuri din Timişoara, după ce le-au ameninţat cu "un obiect care părea a fi un pistol" pe cele două angajate, furând 700 de lei.

Miile de manifestanţi, înarmaţi sau nu, au părut de neoprit de Jandarmerie, protestatarii vrând "doar" să vorbească cu Traian Băsescu.

Ministrul Internelor, Vasile Blaga, aflat vineri la Târgu Mureş, a declarat că ştie foarte bine că în România este o modă "să mergi la şef" referindu-se la faptul că poliţiştii vor să stea de vorbă cu Traian Băsescu.

Întrebat ce ar putea face şeful statului în acest caz, Blaga a răspuns că nu este o problemă a preşedintelui şi că Guvernul are responsabilitatea gestionării crizei economice.

Printr-un consilier de stat, şeful statului le-a comunicat manifestanţilor din faţa Palatului Cotroceni că mitingul este ilegal. Mai târziu, preşedintele a anunţat că renunţă la serviciile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Jandarmeria era obligată să asigure paza obiectivului, respectiv Administraţia Prezidenţială, cea mai înaltă instituţie a statului. Modul în care a înţeles vineri Jandarmeria să îşi apere preşedintele a generat reacţia şefului statului.

Potrivit Constituţiei, Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

Inacţiunea Jandarmeriei şi manifestanţii poliţişti au relevat primejdia disoluţiei autorităţii statului, întrucât ţara este guvernată de legi pe care chiar oamenii legii le-au sfidat, trecând cu uşurinţă în zona penalului.

În contextul socio-politic-economic al României, reacţiile preşedintelui şi ale premierului de a renunţa la serviciile Poliţiei, Jandarmeriei sunt catalogate drept iresponsabile, exagerate.

Totuşi, dacă nu ar fi fost vorba de Băsescu sau Boc, ci de Iliescu şi Năstase sau de alţi lideri politici în poziţii de preşedinte, respectiv premier, cum ar fi fost calificat marşul şi limbajul poliţiştilor ?!

Ce siguranţă emană mii de poliţişti înfiebântaţi, cu tocuri ale pistoalelor la vedere, la poarta Administraţiei Prezidenţiale, unde se presupunea că se află preşedintele, apărată de şase jandarmi - ce-i drept, în apropiere se aflau mai multe maşini de luptă ale Jandarmeriei, precum şi brigăzi mobile de mascaţi sau de luptători ai SRI ?

Material realizat de Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro.