Protestul #şîeu a ajuns în atenţia presei britanice. BBC: „Cea mai mică autostradă din lume face de ruşine o naţiune”

„Cea mai mică autostradă din lume face de ruşine o naţiune” este titlul unui articol publicat, sâmbătă, pe site-ul BBC despre campania „România vrea autostrăzi” şi în care este relatată inaugurarea de vineri de la Suceava.

Urmărește
4265 afișări
Imaginea articolului Protestul #şîeu a ajuns în atenţia presei britanice. BBC: „Cea mai mică autostradă din lume face de ruşine o naţiune”

Protestul #şîeu a ajuns în atenţia presei britanice. BBC: „Cea mai mică autostradă din lume face de ruşine o naţiune”

Publicaţia britanică reaminteşte că Ştefan Mandachi (33 de ani), care deţine un lanţ de restaurante fast-food în Suceava, şi-a comandat o autostradă mică, de un metru, pentru care a plătit 3.800 de lire sterline (4.400 de euro sau 5.000 de dolari). A dorit ca astfel să semnaleze lipsa de infrastructură rutieră adecvată în România.

„Campania a durat săptămâni cu scopul de a atrage atenţia şi a ajuns la un punct culminant vineri”, mai notează BBC, când, la ora 15:00, timp de 15 minute, mai multe companii şi-au oprit activitatea în semn de protest.

România are una dintre cele mai scurte reţele de autostrăzi din Uniunea Europeană, de 806 kilometri (500 de mile), în ciuda faptului că suprafaţa ţării este aproape egală cu cea a Marii Britanii, care are o reţea de aproape cinci ori mai lungă.

„Vrem să unificăm populaţia, avem un ideal - să avem autostrăzi”, a explicat Mandachi, pentru BBC. BBC l-a intervievat pe Mandachi în holul hotelului pe care antreprenorul sucevean îl deţine, hotel aflat la doar câţiva kilometri de noua autostradă.

Situată pe un teren pe care antreprenorul sucevean îl deţine lângă un drum principal aglomerat, mica autostradă a fost construită simbolic în Suceava, o parte a ţării care nu are niciun segment de autostradă, subliniază articolul citat. Traficul de pe drumul principal a fost aproape blocat de câteva sute de suporteri care s-au adunat, vineri, pentru aşa-numita inaugurare de autostradă, mai relatează reporterul BBC.

Un grup important de media era în imediata apropiere a antreprenorului, alături de ambulanţe şi maşini ale pompierilor, în timp ce un mic avion zbura pe deasupra cu un banner prin care se solicitau autostrăzi.

„Simt că suntem uniţi”, a strigat Mandachi, acompaniat de un cor de claxoane. „Nu am mai trăit niciodată un asemenea moment de solidaritate între toţi românii”.

În timp ce mulţimea huiduia şi aplauda era tăiată panglică pentru a inaugura ceea ce oamenii au numit „autostrada monument”.

Cum o mini-autostradă a adunat un consens la nivel naţional

Antreprenorul a organizat o campanie agresivă numită „România vrea autostrăzi” şi le-a cerut concetăţenilor să protesteze alături de el oprindu-se din muncă timp de 15 minute, vineri, 15 martie, când şi-a inaugurat autostrada. Campania a iscat discuţii serioase în întreaga ţară.

„Din ce în ce mai mulţi oameni din România - cetăţeni obişnuiţi - încep să se agite”, a declarat şi Ionuţ Ciurea, directorul Asociaţiei Pro Infrastructura, un ONG care monitorizează proiectele majore de autostrăzi din România.

„Politicienii vin la putere şi spun că vor construi 1.000 km de autostrăzi, în cinci ani. Nu este posibil nici cu cea mai bună capacitate tehnică din partea tuturor celor implicaţi”, a adăugat el, sugerând că Mandachi s-ar putea să aibă nevoie să aştepte încă 25 de ani până va vedea o reţea de autostrăzi „decentă” în regiunea sa.

Potrivit lui Ciurea, drumurile deficitare costă economia României miliarde, în fiecare an. „Estimăm că aproximativ 2% din PIB-ul României este pierdut din cauza accesului rutier”, a susţinut el. „Este imens.”

În întreaga ţară, primarii, companiile şi chiar fotbaliştii s-au alăturat demersului lui Ştefan Mandachi „România vrea autostrăzi”. Producătorul danez de mobilă JYSK, care are 73 de magazine în România, şi-a închis porţile clienţilor, în timpul protestului.

Anul trecut, România a inaugurat doar 58 de kilometri de autostrăzi. În acelaşi timp, mai multe proiecte, de-a lungul anilor, au fost afectate de scandaluri de corupţie. În 2016, o nouă autostradă din sudul Transilvaniei şi-a câştigat rapid porecla de „Autostrada ruşinii”. A fost inaugurată de două ori, pentru că a avut nevoie de reparaţii aproape imediat, iar un an mai târziu a fost demolată, după o serie de suspiciuni privind siguranţa acesteia.

„Răbdarea a ajuns la o limită”

România nu are doar cea mai scurtă reţea de autostrăzi, dar şi cea mai ridicată rată a deceselor înregistrate pe infrastructura rutieră din UE.

În 2017, România a înregistrat 98 de decese din cauza accidentelor rutiere la un milion de locuitori, un nivel dublu faţă de media UE şi de peste trei ori faţă de cea a Marii Britanii.

„Mai mulţi oameni mor în fiecare an decât au murit la Revoluţia din 1989”, a spus Mandachi, care a amenajat o scenă cu un accident de maşină lângă autostrada sa, cu o ambulanţă şi o maşină funerară, evidenţiind drumurile mortale ale României.

„Când toate regiunile ţării vor fi conectate prin autostrăzi, clienţii noştri îşi vor primi produsele lor mai repede, cu costuri mai mici de livrare”, a declarat Alex Bratu, Country Managerul JYSK.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor din România, a declarat că drumul lui Mandachi este ilegal, din cauza că i lipsesc permisele, însă a declarat presei locale că i-a înţeles preocupările lui Mandachi. „Răbdarea a ajuns la limită”, a mai spus el. Totuşi, faptul că ministrul Transporturilor a arătat că înţelege situaţia a avut un impact limitat asupra antreprenorului care a iniţiat mini-autostrada.

„Nu este suficient ca el să înţeleagă frustrarea noastră, trebuie să acţioneze, pentru că ştim cu toţii problema - avem nevoie de autostrăzi”, a mai spus Mandachi.

Cu puţin timp înainte de inaugurarea autostrăzii de un metru, Guvernul României condus de PSD a anunţat că ministrul Transporturilor a călătorit într-un oraş din apropiere, la Bacău, unde vor începe lucrările la Autostrada Moldova.

Ştefan Mandachi rămâne sceptic. „Nu văd nimic, nu văd un şantier de construcţii la faţa locului”, a adăugat el.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici