Protestul unei eleve de clasa a XI-a la simulare BAC: În România nu se respectă nimic. Ne-a fost frică să deschidem gura pentru a nu trece prin acea ploaie de critici

„Toată această poveste cu simulările nu a fost decât picătura care a făcut ca paharul să dea pe din afară: elevi, părinţi şi profesori care au ajuns la concluzia că e destul şi că ar fi cazul ca aceste experimente făcute de Ministerul Educaţiei Naţionale (M.E.N) să înceteze. Deşi este un demers lansat de elevi, mulţi părinţi şi profesori au decis să ni se alăture. De ce?  Pentru că toate aceste nedreptăţi se reflectă asupra tuturor: profesori presaţi de timp să-şi termine de predat materia şi care devin inevitabil mai exigenţi, elevii care au de acumulat un volum mare de informaţii într-un timp mult prea scurt şi care, oricum o luam, devine stresant şi părinţi care au aşteptări de la copiii lor, dar care văd o degradare zilnică a acestora”.

 

Tânăra a vorbit despre protestul #foaiagoală, menţionând că acestei mişcări i s-au alăturat profesori şi părinţi: 

 

„Menţionez faptul că au existat şi există foarte multe persoane care nu au înţeles de fapt acest demers: părinţi care au spus că nu este decizia elevului dacă se predea foaia goală sau nu, părinţi care îşi ceartă copiii dacă nu iau note mari în simulări şi se alătură protestului sau care îi ameninţă că dacă ei ”vor preda foaia goală atunci în loc de prânz şi cină le va fi servită farfuria goală”. Au existat şi părinţi, şi profesori care au considerat, deopotrivă, că a preda foaia goală la simulări înseamnă să-ţi faci rău ţie, ca elev, şi să îţi baţi joc de munca ta şi a profesorilor”.

Eleva explică de ce s-a alăturat protestului

„De ce vrem să schimbăm sistemul de învăţământ şi am ales să protestăm astfel? Deoarece educaţia de azi îl formează pe omul de mâine, om pe care noi îl numim viitorul ţării. Cât despre forma de protest, exact aşa cum părinţii noştri ies în stradă pentru abrogarea ordonanţelor de urgenţă, exact aşa şi noi am căutat o modalitate de a ne face auziţi, pentru că ştim că acum argumentul oamenilor mari este că suntem minori şi că nu putem decide singuri, dar peste câteva luni sau un an, când terminăm clasa a XII-a, se presupune că suntem şi noi adulţi şi putem lua decizii şi fără ajutorul lor“.  

Adolescenta reclamă modificările sistemului de evaluare peste noapte şi speră ca în viitor acesta va dezvolta gândirea critică a elevului.

„Scopul acestui protest nu este să îndemne pe elevi să nu înveţe sau să îşi bată joc de simulări sau de munca anumitor persoane. Scopul acestui protest este de a-i face pe cei de sus şi din jurul nostru să înţeleagă că noi, elevii, avem o voce, o părere, o speranţă că reforma învăţământului nu se va mai face din pix, cu modificări peste noapte, cu schimbarea regulilor jocului în timpul jocului şi, dacă nu noi, cel puţin generaţiile viitoare să se bucure de un sistem educaţional care să le dezvolte gândirea critică, abilităţile în diverse domenii, talentele etc”.

„Rezolvând un subiect de bacalaureat, am citit un text despre libertatea presei la subiectul IB şi aveam ca cerinţă să scriu un text argumentativ în legătură cu importanţa acestui subiect în ziua de azi. Textul pe care l-am citit era preluat dintr-o revistă, iar acel articol avea titlul . Nu vreau să vorbesc despre tot ce conţinea textul, dar ideea e că nu vreau ca în România să fie mai rău. Avem libertatea presei, avem libertate de exprimare, avem mijloace prin care putem face schimbări care par science-fiction acum. Avem oameni deschişi la minte, avem oameni care speră, avem un viitor“, a scris tânăra.

Tânăra critică sistemul de învăţământ din România, care din punctul său de vedere, nu respectă drepturile elevului:

„Elevul este beneficiarul primar al sistemului educaţional. Aceasta este o definiţie pe lângă care prea mulţi trec fără să o observe.

Mereu am spus că în România nu se respectă nimic, nu are sens să luptăm pentru că oricum nu le pasă sau ne-a fost frică să deschidem gura pentru a nu trece prin acea ploaie de critici. Ei bine, noi, ca elevi, ne uităm la un viitor care încet-încet nu mai există pentru ţara noastră”.

Ţara asta îşi pierde statutul de ţară democratică.

„Aş mai putea spune multe, însă dacă va citi oricum cineva până aici”. Profesorul care a corectat lucarea a scris cu roşu: „Am citit ”

„Vreau totuşi să îmi aloc timp pentru rezolvarea subiectului propriu-zis, dar pe ciornă. Cum am spus, pritestul este împotriva sistemului de învăţământ, nu a simulărilor”, a conchis tânăra. 

Profesorul corector a scris la finalul lucrării: „foarte bine argumentat şi concis". Totuşi tânăra a fost notată cu nota 1.