Protocolul dintre SRI şi Parchetul General, DESECRETIZAT. Echipe operative comune lucrau la dosare | FOTO DOCUMENT

Cadrul legal în baza căruia s-a încheiat protocolul are în vedere legile de funcţionare ale instituţiilor implicate, legile privind combaterea corupţia şi hotărârile CSAT în acest sens, precum şi hotărâri de guvern, inclusiv Planul de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei impotriva coruptiei. 

Potrivit documentului, Parchetul şi SRI cooperau „în activitatea de valorificare a informaţiilor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii”.

În acest sens, se dispunea „constituirea unor echipe operative comune  care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor”.

Potrivit documentului, procurorii aveau obligaţia de a valorifica informaţiile, datele, documentele şi materialele trimise de SRI referitoare la iniţierea sau săvârşirea de infracţiuni, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor, „în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale şi nu afectează derularea activităţilor specifice pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”. Procurorii trebuiau să comunice, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor au sesizărilor primite de la SRI.

De asemenea, procurorii trebuiau să pună la dispoziţia SRI, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

De partea cealaltă, SRI se obliga să acorde sprijin pentru completarea informaţiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşura activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare.

Totodată, lucrători operativi ai SRI puteau face acte premergătoare urmăriririi penale, care, potrivit legii puteau fi probe în dosare.

La cererea Parchetului, SRI acorda sprijin pentru organizarea de flagrante. 

Documentul consfinţeşte, de asemenea, elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, actiuni şi programe comune, dar şi acordarea de către experţii SRI a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care fac urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 şi art.98 din Codul de procedură penal.

Totodată, protocolul mai stipulează acordarea de către SRI, în condiţiile legii şi ale documentului, de asistenţă tehnică de specialitate procurorilor în cauzele prevăzute la art.2, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată.

Actul mai prevede şi "crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi", dar şi participarea la programe comune de formare, specializare, pregătire sau perfecţionare profesională.

Colaborarea specifică cu DNA

Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde şi un capitol referitor la colaborarea cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Astfel, potrivit documentului, SRI a acordat sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce reveneau Direcţiei Naţionale Anticorupţie - structura centrală, cu privire la punerea în aplicare a actelor de autorizare eliberate în temeiul art.91 din Codul de procedura penală.

Sprijinul tehnic consta în transmiterea semnalului, managementul şi întreţinerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spaţiile destinate Direcţiei.

Recepţionarea semnalului şi transcrierea comunicaţiilor interceptate se făcea de către DNA.

"Reţelele LAN aferente spaţiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcţie. Sunt interzise orice intervenţii software constând în testări de aplicaţii, modificarea softului existent şi altele asemenea, asupra sistemului informatic. Tentativele de intruziune în bazele de date ale sistemului, dincolo de limita admisă prin drepturile de acces, atrage după sine decuplarea de la sistem", potrivit protocolului.

În ceea ce priveşte operaţiunile tehnice audio/video autorizate, documentul prevede că, la cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale, SRI efectua operaţiuni tehnice audio/video, în baza actului de autorizare emis de instanţa de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de Serviciu. Operaţiunile erau realizate de unitatea specializată, cu aprobarea directorului Serviciului şi numai în cazurile prevăzute de protocol.

"Acţiunile audio/video vor fi executate de unitatea specializată a Serviciului sau de direcţiile judeţene de informaţii, sub coordonarea procurorului de caz, în baza unui "Plan comun de actiune" întocmit de reprezentanţi desemnaţi ai celor două părţi şi aprobat de şeful unităţii specializate a Serviciului sau de şefii direcţiilor judeţene de informaţii", se mai arată în document.

Referitor la executarea de către SRI a activităţilor de supravegherilor operative şi investigaţii operative, protocolul stipula că solicitarea de realizare a unei acţiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puţin 48 de ore înainte de declanşarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor.

Termenul de angajare a supravegherii operative este de 24 de ore. În situaţii deosebite, se precizează în document, termenul poate fi extins până la maxim 3 zile, indiferent de natura infracţiunilor săvarşite sau a măsurilor preventive dispuse.

În situaţii excepţionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, care era la momentul respectiv Florian Coldea, ori adjunctului care coordona activitatea de profil.

"În situaţii excepţionale, când nu există posibilitatea emiterii, în termenul prevăzut la alin.(1), a solicitării scrise, cu acordul verbal al prim adjunctului directorului ori adjunctului care coordonează activitatea de profil, acţiunea se poate executa, urmând ca în cel mult 24 de ore, să fie trimisă solicitarea scrisă, în care se vor menţiona în mod obligatoriu datele pe baza cărora s-a obţinut aprobarea", potrivit protocolului.

Capitolul I din partea specială, denumit "Soluţionarea propunerilor formulate de către Serviciu cu privire la mandatul prevăzut de articolul 20-22 din legea nr. 535/2004, art. 10 din Legea nr 14 /1992 şi eliberat în temeiul art. 3 din Legea nr. 51 privind siguranţa naţională a României" prevede la articolul 28, la punctul 1, că solicitarea, prelungirea şi încetarea mandatului prevăzut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 (intervenţie antiteroristă şi intervenţie contrateroristă -n.r.) şi eliberat în temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României se face potrivit dispozitiilor legale, iar la punctul 2 se specifică că în situaţiile în care se impune desfăşurarea şi a altor activităţi decât cele autorizate prin mandat, Serviciul poate propune, în scris şi motivat, procurorului general, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evoluţia ameninţărilor ce constituie temeiul legal.

Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezintă Procurorului General cu cel puţin 48 de ore înainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare, se prevede la articolul 30.

Capitolul II din partea specială, denumit "Valorificarea în cadrul urmăririi penale a informaţiilor comunicate de Serviciu, cu privire la fapte ce constituie infracţiuni" prevede că "pentru valorificarea momentelor operative, în situaţii deosebite, schimbul de informaţii se poate face şi cu privire la alte cauze, după obţinerea aprobării verbale a şefilor celor două instituţii sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise, spre aprobare, la nivelul celor două instituţii, documentele necesare".

Capitolul III, denumit "Efectuarea activităţilor prevăzute de art. 91-91 Cod Procedură Penală" prevede, la articolul 32, că pentru efectuarea activităţilor prevăzute de art. 91 Cod Procedură Penală ( referitor la condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere -n.r.), se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verificări tehnice, cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de functiune a postului, precum şi la existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor autorizaţiei.

Punerea în executare a activităţilor dispuse prin autorizaţiile emise de instanţele competente va fi realizată de către Serviciu, pe echipamentele proprii, în baza solicitării scrise a procurorului, adresa de solicitare a punerii în executare a activităţilor autorizate va fi însoţită de actul de autorizare (autorizaţie, încheiere sau ordonanţa motivată), în original şi copie certificată de emitent sau de procuror, şi de suporţii de date necesari, inseriaţi.

Adresa va avea caracter "secret de serviciu" şi va cuprinde precizări privind modul de transmitere şi transcriere a rezultatelor obţinute şi modalităţile de legatură operativă, precum şi cu privire la categoriile de date şi informaţii relevante pentru cauză.

Unităţile/structurile teritoriale de Parchet vor transmite solicitările de punere în executare a autorizaţiilor la direcţiile judetene de informaţii aflate în raza de competenţă. Parchetul şi unităţile/structurile teritoriale de Parchet vor transmite, de îndată, Serviciului, în aceleaşi condiţii, actele de reînnoire sau încetare a autorizaţiilor aflate în executare. Originalul actelor de autorizare sau de reînnoire a autorizării vor fi returnate Parchetului respectiv unitaţilor/structurilor teritoriale de Parchet la finalizarea activităţilor autorizate.

Articolul 34 din protocol spune că SRI asigură înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriali, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. Totodată, Serviciul asigură transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat.

"Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale", se arată în articolul 37 al documentului.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, a precizat că protocolul încheiat în 2009 între SRI şi Parchetul General nu se mai aplică după decizia 61/2016 a Curţii Constituţionale, menţionând că declasificarea acestuia nu mai poate afecta securitatea naţională în niciun fel.

Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, a declarat, joi, seara, într-un interviu pentru B1 TV, că ofiţerii SRI nu au efectuat anchete penale împreună cu procurorii, atribuţia acestora fiind aceea de a furniza informaţii către parchete.

Întrebat dacă ofiţerii SRI au efectuat anchete penale alături de procurori, Ovidiu Marincea a spus:" Răspunsul este nu. Nu, protocolul nu prevede ca ofiţerul SRI să îşi aroge atribuţii altele decât cele prevăzute de lege. (...)Nu veţi avea surprize citind acest protocol pentru că veţi constata că se vorbeşte despre regulile pe care trebuie să le respecte ambele instituţii atunci când aplică legea. Se vorbeşte despre drepturile cetăţenilor care trebuie respectate în acest protocol. Sunt invocate decizii ale CAST şi nu cred că veţi găsi ceva ilegal".

Marincea a explicat că ofiţerii SRI au atribuţia de a furniza informaţii către procurori, urmând, mai departe, ca parchetul să decidă ce au de făcut cu acele date.

"Foarte mulţi oameni şi-au imaginat că ofiţerii SRI ar fi putut să îşi depăşească atribuţiile, însă, ofiţetii SRI au furnizat informaţii, potrivit legii, procurorilor, iar procurorii, cu acele informaţii, trebuia să producă probe pe care să le furnizeze ulterior instanţelor de judecată. (...) Dacă există un caz de derapaj, ne arătăm toate disponibilitatea şi nu vrem să muşamalizăm un astfel de caz dacă există", a precizat Marincea.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii a exlicat că protocoalele dintre SRI şi alte instituţii nu sunt decât norme de aplicare a legii.

"Aceste protocoale (...) reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale cu mai multe instituţii ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre aceste instituţii, nu pe lângă lege, nu dând atribuţii suplimentare nici Serviciului Român de Informaţii, nici celorlalte instituţii, ci punând în aplicare legea. Sunt norme de lucru. (...) Majoritatea instituţiilor manipulează documente cu caracter clasificat, iar SRI este autoritate naţională pentru protecţia acestor documente cu caracter clasificat", a mai spus reprezentantul SRI.

De asemenea, acesta a confirmat că SRI-ul are protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii a precizat că protocolul încheiat în 2009 între SRI şi Parchetul General nu se mai aplică după decizia 61/20216 a Curţii Constituţionale, menţionând că declasificarea acestuia nu mai poate afecta securitatea naţională în niciun fel.

PROTOCOL DECLASIFICAT