Prutul, Siretul şi Dunărea, la debite maxime, se fac deversări controlate şi se consolidează diguri

Directorul general al Administraţiei Naţionale "Apele Române", David Csaba, şi adjunctul său, Ovidiu Gabor, survolează zonele afectate, pentru depistarea tuturor secţiunilor critice din bazinele Siret, Prut şi Dunăre, în zona Brăila-Galaţi, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi cei ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), se arată într-un comunicat de presă de luni al ANAR.

Conform prognozelor, precipitaţiile vor fi creştere în bazinele hidrografice Siret şi Prut, fiind aşteptate creşteri de debite şi de niveluri pe cele două râuri şi pe Dunăre.

Există, în continuare, riscuri de viituri rapide, cu formare de torenţi şi scurgeri de pe versanţi, însă, până în prezent, nu s-au înregistrat breşe în diguri.

În toate zonele unde s-au semnalat inflitraţii la diguri sau eroziuni, echipele Apelor Române şi autorităţile abilitate au intervenit prin consolidarea şi supraînălţarea digurilor la lucrările aflate în administrarea fiecărei instituţii.

Prima viitură formată pe râul Prut a fost atenuată prin acumularea Stânca-Costeşti, debitul înregistrat la staţia Rădăuţi-Prut, în amonte de acumulare, fiind de 1.800 de metri cubi pe secundă.

În conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare, ANAR şi Apele Moldovei au stabilit evacuarea, în aval de acumularea Stînca -Costeşti, a unui debit controlat de 400 de metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă o atenuare maximă a debitului cu 1.400 de metri cubi pe secundă.

În prezent, a fost acumulat un volum de 125 milioane de metri cubi de apă, în condiţiile în care volumul de rezervă de apă în acumularea Stânca-Costeşti este de 300 de milioane de metri cubi de apă. La ora transmiterii acestei ştiri, Prutul, la staţia Oroftiana, a atins debitul maxim (vârful maxim al celei de-a doua viituri), nivelul fiind cu circa 30 de centimetri mai mult decât la prima viitură formată pe râu, în noaptea de 23 iunie (nivel care s-a menţinut până în noaptea de 25 iunie).

Prin propagare, în cursul dimineţii, între orele 00.00 şi 3.00, a doua viitură formată pe râul Prut va ajunge la staţia Rădăuţi-Prut. Specialiştii ANAR estimează că râul Prut va avea un nivel cu aproximativ doi metri mai mic decât cel înregistrat în 2008.

Astfel, debitul evacuat la acumularea Stânca-Costeşti a fost suplimentat până la 618 metri cubi pe secundă. Specialiştii Administraţiei Naţionale "Apele Române" reactualizează permanent calculele pentru a menţine la această valoare debitul evacuat, în limita unui debit maxim de evacuare de 850 de metri cubi pe secundă, cu scopul de a menţine în siguranţă digurile din aval.

Măsurile dispuse la acumularea Stânca-Costesti permit preluarea unor eventuale viituri pe afluenţii Prutului, atât din România, cât şi din Republica Moldova, ce se prognozează pe sectorul Stânca-Costeşti- Galaţi în următoarele două-trei zile.

Viitura formată pe Trotuş, în noaptea de sâmbătă spre duminică, s-a combinat cu viitura formată pe râul Siret, totalizând un debit de 3.300 de metri cubi pe secundă. Viitura astfel formată pe râul Siret a fost atenuată prin acumulările de la Călimăneşti şi Movileni, debitul evacuat fiind de 2.200-2.400 de metri cubi pe secundă. În acest fel, s-a reuşit o atenuare cu circa 1.000 de metri cubi pe secundă, pe râul Siret, iar digul de la Cosmeşti-Vale, rupt în anul 2005 şi refăcut în anii ulteriori, se comportă în condiţii de siguranţă.

În prezent, viitura de pe Siret este tranzitată pe sectorul Movileni-Şendreni (la confluenţa cu Dunărea), digurile fiind monitorizate. Echipele ANAR, împreună cu cele ale ISU şi autorităţile locale, execută lucrări de supraînălţare şi consolidare a digurilor. În cursul zilei de luni, la staţia Lungoci, de pe râul Siret, a fost depăşită cota de atenţie, iar, la staţia Şendreni, tot de pe râul Siret, s-a depăşit cota de inundaţie cu 20 de centimetri, datorită nivelelor mari venite de pe Dunăre.

Fluviul Dunărea, la intrarea în ţară, înregistrează luni un debit maxim de 13.000 de metri cubi pe secundă, debit maxim care se va menţine şi în cursul zilei de marţi, ca urmare a propagării undei de viitură de pe Dunăre care vine din Serbia. Începând de miercuri, debitele pe fluviul Dunărea vor fi în uşoară scădere, situându-se în continuare peste mediile multianuale ale lunilor iunie (6.400 metri cubi pe secundă) şi iulie (5.350).

Pe sectorul Gruia-Calafat, Dunărea înregistrează nivele corespunzătoare fazei III de apărare, într-o zonă îndiguită (echivalent cu depăşirea cotelor de pericol). Există o gardă de siguranţă la dig de circa un metru.

De asemenea, pe sectorul Hârşova-Brăila-Galaţi, debitele Dunării sunt în creştere şi vor fi în continuare în creştere, în acest moment fiind depăşită faza II a zonei îndiguite (echivalent cu depăşirea cotelor de inundaţie). Digurile sunt ţinute sub observaţie şi echipele Apelor Române execută, în acest moment, intervenţii pentru menţinerea inflitraţiilor şi protejarea digurilor împotriva valurilor (prin copertarea cu materiale geotextil şi folie absorbantă).

Echipele Apelor Române prezente la faţa locului au solicitat suplimentarea materialelor de intervenţie, pentru consolidarea şi supraînălţarea digurilor în zona Brăila-Galaţi, acordând sprijin echipelor de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Materialele de intervenţie au fost furnizate de Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa.

Având în vedere posibilitatea apariţiei de viituri rapide, ANAR reia recomandările adresate populaţiei să evite trecerea râurilor prin vaduri, pe poduri şi punţi suspendate, precum şi retragerea utilajelor folosite pentru diverse lucrări agricole, piscicole sau de păstorit.

Din cauza evenimentelor de la Dunăre, generate de creşterile de debite şi niveluri, precum şi evenimentele înregistrate în celelalte bazine, o parte însemnată din acţiunile preconizate a fi organizate cu prilejul Zilei Internaţionale a Dunării ce ar fi fost celebrată marţi, 29 iunie, au fost anulate.