"Publicitatea" votului pentru organizarea Camponatului European de fotbal, asumată de DNA

Spyros Marangos, fost trezorier al Federaţiei Cipriote de Fotbal, a lansat acuzaţii potrivit cărora s-ar fi dat sume importante de bani unor membri ai Comitetului Executiv al UEFA, pentru ca aceştia să voteze în favoarea candidaturii comune a Ucrainei şi Poloniei, la organizarea Campionatului European de Fotbal 2012, defavorizând Italia.

În contextul în care cipriotul denunţător nu dovedeşte afirmaţiile lansate, UEFA declanşează procedurile legale împotriva acestuia, întrucât i-a fost lezată imaginea instituţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie din România anunţă, vineri, că, în urma unor informaţii apărute în presa internaţională şi preluate de mass-media din România, s-a sesizat "din oficiu" şi face verificări privind "presupuse fapte de corupţie în urma cărora, anumiţi membri ai Comitetului executiv al UEFA ar fi favorizat, la organizarea Campionatului european de fotbal din anul 2012, două ţări în detrimentul altei ţări".

După ce televiziunile au făcut "news alert"-uri cu verificările procurorilor anticorupţie care "s-au autosesizat" faţă de Mircea Sandu, "acuzat că a primit mită două milioane de euro", citând surse judiciare, Biroul de presă al DNA a precizat că "alte detalii nu pot fi oferite în acest moment, având în vedere art. 12 alin 1 litera e şi f din legea 544/2001".

Cele două articole din Legea 544 privind accesul la informaţii exceptează "e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare; f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces".

Cum DNA şi-a anunţat verificările faţă de "anumiţi membri" ai UEFA, instituţia trebuie să strângă probe.

Astfel, "anumiţii membri ai UEFA" din România (în speţă Mircea Sandu) vor fi citaţi la DNA, pentru audieri, vor fi formulate comisii rogatorii, pentru ca "votanţii" la desemnarea gazdelor pentru Campionatul European 2012 să fie interogaţi de autorităţile judiciare din ţara de origine, să fie verificate conturi etc.

Activitatea unei comisii rogatorii durează aproximativ un an şi jumătate.

Mita s-ar fi dat printr-un urs de pluş. Probabil, şi ursul va fi expertizat, măcar pentru a se stabili dacă în el încăpeau trei milioane de euro, aşa cum relata presa.

Probarea infracţiunii presupuse va costa statul român din mai multe puncte de vedere, mai ales dacă soluţia va fi de neînceperea a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală, după ce au făcut imaginea praf a celor indicaţi ca posibili corupţi.

Povestea îl are în centru pe Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, cunoscut ca prieten cu preşedintele de onoare al Federaţiei Ciprote de Fotbal, Mario Lefkaritis, cea mai inflentă persoană din fotbalul cipriot, prietenie asumată.

De reamintit că cel care denunţă faptele de corupţie este un cipriot, informaţia apărând în Gazzetta dello Sport din Italia, ţară perdantă, în 2007, la "ruleta" UEFA.

FRF - membru afiliat la FIFA şi UEFA - este o structură sportivă de interes naţional, constituită prin asocierea cluburilor sportive, a asociaţiilor judeţene de fotbal şi a asociaţiei municipale de fotbal Bucureşti.

Mircea Sandu asigură preşedinţia FRF din august 1990, având ca atribuţii, printre altele, "prevenirea şi sancţionarea oricărei metode şi/sau practici neregulamentare în fotbal, precum şi protejarea activităţii fotbalistice de orice abuzuri".

Verificarea DNA faţă de Mircea Sandu s-ar încadra la articolul 8, indice 1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, potrivit căruia "prevederile articolelor 254 - 257 din Codul penal (...) se aplică în mod corespunzător: a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte", pedeapsa fiind între doi şi opt ani de detenţie.

Totodată, articolul 8 prevede: "constituie infracţiunile prevăzute la art. 254 - 257 din Codul penal, art. 6 indice 1 şi 8 indice 2 din prezenta lege şi faptele incriminate în aceste texte săvârşite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuţii de control la societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, regiile autonome şi la orice alţi agenţi economici".

Deşi Spyros Marangos, fost trezorier al Federaţiei Cipriote de Fotbal, a reclamat de mai multe ori faptul că votul pentru Campionatul European a fost "cumpărat", niciuna dintre autorităţile juridicare din Rusia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Cipru şi Malta - care, alături de România, s-ar fi pronunţat pentru Ucraina şi Polonia - nu au declanşat verificări, aşa cum a făcut-o DNA. Nici Ucraina, nici Polonia nu au dat semne că e de interes public elucidarea împrejurărilor în care au fost desemnate gazde pentru Campionatul din 2012.

Spyros Marangos, în vârstă de 61, a lucrat în cadrul Federaţiei Cipriote de Fotbal timp de 24 ani, până în anul 2007, când nu a mai fost reales. El a contestat alegerile din 2007, dar nu a putut să dovedească vreo fraudă.

Marangos afirmă că încearcă de doi ani să convingă UEFA să accepte probele pe care le deţine privind atribuirea prin corupţie a organizării Campionatului European de fotbal din 2012 Ucrainei şi Poloniei, în dauna Italiei.

Atunci, cele două state din Europa de Est, cu o infrastructură inferioară la acea dată, au primit oarecum surprinzător dreptul de a organiza Euro-2012, după ce membrii Comitetului Executiv al UEFA le-au preferat Italiei, ţară care găzduise multe competiţii de anvergură, printre care JO de iarnă de la Torino din 2006 şi Cupa Mondială din 1990.

Marangos a declarat, pentru ediţia de sâmbătă, 23 octombrie, a cotidianului german Süddeutsche Zeitung, că cinci înalţi funcţionari ai UEFA au fost mituiţi cu un total de 11 milioane de euro pentru a vota candidatura comună a Ucrainei şi Poloniei. El a afirmat că deţine mărturiile mai multor persoane care au făcut aceste acuzaţii şi că a încercat, fără succes, să-i aducă la cunoştinţă preşedintelui UEFA aceste informaţii.

"Martorii sunt dispuşi să facă declaraţii în faţa justiţiei", a declarat avocatul lui Spyros Marangos, Neoclis Neocleous, potrivit Süddeutsche Zeitung.

Publicaţia germană menţionează că a avut acces la aceste mărturii, consemnate în scris, şi că deţine numele persoanelor acuzate în această afacere, una dintre acestea servind drept intermediar pentru cumpărarea de voturi ale membrilor Comitetului Executiv şi fiind deja implicată într-o afacere de corupţie în Europa de Est.

Marangos le-a mai spus jurnaliştilor germani că trebuia să aibă, la sfârşitul lunii august, o întâlnire cu Peter Limacher, şeful Comisiei de Disciplină a UEFA, însă acea întâlnire a fost anulată cu patru zile înainte de termenul stabilit. Potrivit cipriotului, Limacher i-a explicat, într-un e-mail, că întâlnirea a fost anulată "la cererea superiorilor săi".

Apoi, Marangos a discutat cu jurnaliştii de la cotidianul Gazzetta dello Sport, spunându-le că Italiei i-a fost "furat" Euro-2012. În ediţia de joi, 28 octombrie, a publicaţiei italiene, Marangos afirmă că suma totală a afacerii este de 9,15 milioane de euro, cu aproape două miloane de euro mai puţin decât le-a declarat germanilor. Totodată, el vorbeşte de patru membrii corupţi ai Comitetului Executiv al UEFA, faţă de cinci cât a susţinut în Süddeutsche Zeitung. "În Germania se vorbeşte şi despre a cincea persoană, dar eu nu am dovezi", a explicat Marangos diferenţa.

Spyros Marangos a declarat că un membru al Comitetului Executiv al UEFA a votat Polonia şi Ucraina în schimbul a 3,15 milioane de euro, iar alţi trei au primit câte două milioane de euro pentru voturile lor. "În seif am dovezi şi am trei mărturii. A fost o mită de nouă milioane de euro, iar cele trei milioane erau în interiorul unui ursuleţ de pluş", a spus Marangos, pentru cotidianul italian.

Fostul oficial cipriot a precizat că este dispus să arate toate informaţiile pe care le deţine, dar doar în Cipru şi numai în prezenţa unui avocat şi a reprezentanţilor unei autorităţi publice cipriote. "Personal, nu îmi este teamă. Vreau să merg până la capăt. Dar mi-e teamă pentru soţia mea, pentru copii, prieteni, martori, avocaţi şi chiar pentru voi, jurnaliştii", a adăugat Marangos.

Spyros Marangos a mai spus că a început să strângă informaţii privind voturile pentru atribuirea organizării Euro-2012 după ce a văzut că există "acţiuni suspecte" înainte de desemnarea organizatoarei: "Înainte de ziua votului am remarcat acţiuni suspecte. Ştiam că Surkis (n.r. - preşedintele federaţiei ucrainene, Grigori Surkis) avea un obiectiv: să obţină organizarea Euro-2012 cu orice preţ. Şi am început să mă informez".

Plecând de la mărturiile lui Marangos şi pe baza investigaţiilor proprii, Gazzetta dello Sport a încercat să reconstituie scrutinul secret de la Cardiff, întocmind o hartă a distribuţiei celor 12 voturi ale membrilor Comitetului Executiv al UEFA la desemnarea organizatoarei Euro-2012. Conform acestei hărţi, Anglia, Franţa şi Spania (semnalizate cu albastru) au votat pentru ca Italia să găzduiască Euro-2012, iar România, Rusia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Cipru şi Malta (trecute cu portocaliu) au optat pentru Ucraina şi Polonia. Turcia şi Germania (cu roşu) au votat una pentru Italia şi cealaltă pentru Ucraina-Polonia, însă nu este cunoscută distribuţia exactă a votului.

Legătura cu Mircea Sandu, reprezentantul României în Comitetul Executiv al UEFA, a fost făcută pe baza acestei hărţi. Rugat să comenteze dezvăluirile din Gazzetta dello Sport, şeful FRF a respins, joi, posibilitatea ca membrii Comitetului Executiv al forului european să rişte luând mită.

"În ceea ce mă priveşte, n-am absolut niciun fel de problemă. Dacă eu nu votez cu Franţa, Turcia sau Italia, rămânem aceiaşi prieteni. Oamenii vin la tine, te roagă, «domne, uite, votează cu mine». Ăsta e lobby-ul care se face în general. Nu se duce nimeni cu teşcheruţe de bani. Eu unul nu văd că ar fi cineva de la Comitetul Executiv în stare să-şi rişte imaginea publică şi mai departe chiar o condamnare penală. Fiecare îşi asumă riscurile lui, dar eu îi cunosc pe oamenii ăştia, pe majoritatea, de peste 15 ani, nu au dat niciodată loc la interpretări de acest gen", a precizat Sandu, într-o intervenţie telefonică la Sport.ro.

El a adăugat că a fost informat de UEFA cu privire la acest caz şi că forul european i-a cerut fostului trezorier al Federaţiei Cipriote de Fotbal, Spyros Marangos, să prezinte dovezile pe care susţine că le are. "Am primit de la UEFA un comunicat, în care ne-a informat şi pe noi secretarul general. Până ieri (n.r. - miercuri) a dat un termen ca persoana care acuză să facă dovada afirmaţiilor şi acuzaţiilor, dacă nu, UEFA îşi rezervă dreptul să-l dea în judecată. Şi eu am să urmăresc cazul", a adăugat Mircea Sandu.

Şeful FRF a precizat că este posibil ca acuzaţiile lui Marangos să fie o consecinţă a faptului că poate a fost dat afară de cea mai influentă persoană din fotbalul cipriot, Mario Lefkaritis, preşedintele de onoare al federaţiei şi, totodată, membru în Comitetul Executiv al UEFA. "Să vedem pe cine s-a supărat. Dacă s-a supărat pe Mario, o fi că l-a dat afară din federaţie", a explicat Mircea Sandu, bun prieten cu Mario Lefkaritis.

Deşi a evitat mult timp să se pronunţe asupra acestui caz, UEFA a anunţat, printr-un purtător de cuvânt, că a început demersurile pentru a deschide procedurile legale împotriva lui Spyros Marangos. "Suntem în curs de a declanşa procedurile legale împotriva lui Marangos, pentru a proteja imaginea UEFA şi pentru a-l forţa să ne arate ce dovezi are", a declarat purtătorul de cuvânt al forului, Rob Faulkner, potrivit BBC.

Sursa citată notează că lui Marangos i s-a cerut să prezinte dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale în termen de două zile (până miercuri, 27 octombrie), însă, potrivit UEFA, el s-ar fi plâns că perioada este prea scurtă.

În 18 aprilie 2007, la Cardiff, organizarea Campionatul European din 2012 a fost atribuită Ucrainei şi Poloniei, candidatura celor două ţări primind opt voturi faţă de cele patru acordate Italiei. Atunci a mai existat o candidatură, cea comună a Ungariei şi Croaţiei, dar aceasta a fost eliminată în primul tur de scrutin.

Cei 12 membri ai Comitetului Executiv al UEFA care au votat cu ocazia desemnării organizatoarei Euro-2012 sunt Michel Platini (preşedintele UEFA, Franţa), Şenes Erzik (Turcia), Geoffrey Thompson (Anglia), Angel Maria Villar (Spania), Gerard Mayer-Vorfelder (Germania), Manos Lefkaritis (Cipru), Gilberto Madail (Portugalia), Mathieu Sprengers (Olanda), Per-Ravn Omdal (Norvegia), Joseph Mifsud (Malta), Viaceslav Koloskov (Rusia) şi Mircea Sandu (România).

Cu aproximativ trei luni înainte, Mirca Sandu intra în Comitetul Executiv al UEFA, la alegerile din ianuarie 2007. Tot atunci, Michel Platini devenea preşedinte al UEFA, în detrimentul suedezului Lennart Johansson, speculându-se faptul că alegerea fostului fotbalist francez a fost facilitată de o coaliţie de ţări din Estul Europei, care l-a avut pe Sandu drept unul dintre lideri. De asemenea, atribuirea organizării Euro-2012 Poloniei şi Ucrainei a fost privită atunci, ca o recompensă pentru susţinerea de care a beneficiat Platini din Europa de Est.

(Material realizat de Lucia Efrim, Adrian Petculescu, eveniment@mediafax.ro)