RADET acuză ELCEN că practică subvenţie încrucişată şi ameninţă cu acţiune în instanţă

Gabriel Dumitraşcu a spus că, în ultimii ani, legile care au reglementat domeniul energiei au avut o prevedere care vine şi din directivele europene şi care interzice subvenţia încrucişată la producătorii prin cogenerare de înaltă eficienţă, între partea de energie electrică şi partea de energie termică.

"Practic, nu poţi prelua costuri din zona energiei electrice pe care să le transferi în zona pe producţie de energie termică, pentru că a existat această tentaţie pentru a face megawattul competitiv pe piaţa concurenţială a energiei electrice. La Bucureşti, noi suspectăm ELCEN că practică această subvenţie încrucişată. Reglementările ANRE spun că prin cogenerare, costul agentului termic este cu cel puţin 10% mai ieftin decât dacă ai produce acest agent termic într-o sursă separată care produce numai enegie termică. Şi acesta este pragul de eficienţă. Avem în Bucureşti, în Casa Presei Libere, o centrală termică administrată de RADET care are un preţ aprobat pe gigacalorie de 218 lei, iar pentru ELCEN, preţul aprobat pentru gigacalorie este de 230 de lei. Dacă vom compara cele două preţuri, putem constata că o centrală termică clasică are preţul 218, în timp ce ELCEN are 230 de lei. E limpede că ceva este în neregulă şi că se practică o subvenţie încrucişată între aceste două componente", a explicat preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti.

El a precizat că, în fapt, preţul gigacalorie faţă de suma de 230 de lei, raportată şi aprobată de autorităţi pentru ELCEN, ar trebui să fie cu cel puţin 30-40% mai mic, pentru a respecta regula cogenerării de înaltă eficienţă.

"Pe baza acestor constatări, pregătim o acţiune în instanţă. Vom cere instanţei să constate nulitatea absolută a actelor de reglementare care au aprobat metodologia de calcul a preţurilor la gigacalorie şi, pe cale de consecinţă, constatând frauda la lege, vom cere suspendarea tuturor plăţilor scadente către ELCEN până când instanţa nu se va pronunţa pe această speţă. În fapt, încercăm să stopăm lucruri pe care le-am tot sesizat în ultimii ani: ELCEN bagă mâna în buzunarul fiecărui cetăţean, ELCEN bagă mâna în bugetul Primăriei Capitalei, iar lucrul acesta trebuie oprit", a declarat preşedintele CA al RADET.

Întrebat care este valoarea fraudei în cazul ELCEN, Gabriel Dumitraşcu a spus că nu vrea să se hazardeze, dar că se face o expertiză contabilă de cost.

"Estimăm că frauda este de ordinul miliardelor de lei pe ultimii zece ani, nu vorbim de ultimul an. Acesta este şi motivul pentru care cerem suspendarea plăţilor pentru datoria pretinsă de ELCEN în momentul de faţă, de 3,6 miliarde de lei, pentru că trebuie să ştim exact cât am plătit mai mult prin acest mecanism de suvenţie încrucişată", a spus Dumitraşcu.

RADET a solicitat în instanţă suspendarea executării silite cerute de ELCEN, arătând că, din cauza blocării conturilor, nu poate efectua revizii şi reparaţii la instalaţiile de alimentare cu energie termică a Capitalei. Cererea de suspendare a executării silite, acţiune introdusă pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, a fost judecată în 16 iulie şi respinsă de Judecătoria Sectorului 3, decizia fiind însă contestată la Tribunalul Bucureşti.

De asemenea, RADET a formulat şi contestaţie la executare silită, tot la Judecătoria Sectorului 3, urmând să se judece în 25 august.

Suma impusă de Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) prin dosarul de executare este în valoare de 118.146.981,44 de lei, din care 112.226.665,97 de sunt penalităţi de întârziere, care se actualizează în funcţie de rata inflaţiei începând din 19 decembrie 2012 până la data plăţii efective. De asemenea, din cele peste 118 milioane de lei, 1.130.382,66 reprezintă cheltuieli de judecată, 4.724.742,64 lei este actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie (în perioada 19 decembrie 2012 - 31 mai 2015) şi 65.190,17 lei cheltuieli de executare silită, potrivit reprezentanţilor RADET.

Începând din 2014, ELCEN a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care regia îi încasează se duc la creditor.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu, declara, la sfârşitul lunii iunie, că cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde lei) sunt către ELCEN. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane lei în 2013.

Guvernul a aprobat, în 27 martie 2014, memorandumul privind fuziunea dintre RADET, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, şi ELCEN, care aparţine Ministerului Energiei. RADET este cel mai mare datornic al ELCEN.

Oprescu declara în decembrie anul trecut că fuziunea se va realiza "undeva spre martie 2015", iar în februarie anul acesta afirma că ELCEN nu doreşte şi nu a dorit niciodată fuziunea cu RADET.

ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.