Raed Arafat anunţă că fiecare judeţ va dispune de un generator de 500 MWh

„Până la sfârşitului acestui an – sfârşitul anului viitor, fiecare judeţ va avea un generator de 500 MWh care poate să ducă un sat sau un număr mai mare de case, o perioadă mai lungă”, a spus Raed Arafat, în cadrul „Forumului Internaţional al Riscurilor de Dezastre Naturale”, ediţia a 15-a.

Pentru sistemul de urgenţă, autorităţile au investit, din 2015 până în prezent, din fonduri europene şi bugetare, 32 de milioane de euro, cea mai mare parte fiind destinate inundaţiilor, potrivit secretarului de stat din MAI. „S-au văzut acum la inundaţii. Asta îi spuneam şi doamnei ministru (n.red. - premierului Viorica Dăncilă): ce-a fost pentru mine îmbucurător, că, pe teren, n-am văzut nicio maşină, niciun echipament vechi, totul era cumpărat după 2015 şi era la nivel de top, din punct de vedere al calităţii şi eficienţei”, a mai spus Arafat.

Suma alocată pentru sistemul de urgenţă, protecţie civilă, asistenţă medicală de urgenţă, între 2015 şi 2021, se ridică la aproximativ 900 de milioane de euro, conform secretarului de stat citat.

„Vorbim de cele 600 de milioane de euro care s-au dat anul trecut de prim-ministru pe tema necesităţilor la protecţie civilă, de iniţial, 127 de milioane de euro alocate IGSU prin fondurile europene 2014-2020, de încă un proiect de 80 de milioane de euro care s-a alocat IGSU, în care intră mulţi bani pentru formare. Pe lângă asta, 120 de milioane de euro alocaţi pentru servicii medicale de urgenţă, pentru ambulanţe şi accidente colective. Este o parte deja absorbită din aceste fonduri”, a detaliat Arafat.

Secretarul de stat a susţinut că o parte importantă din investiţii a fost alocată pentru sisteme de comunicaţii, maşini de intervenţie multirol, scafandri, mobilitate şi transport, motopompe de mare capacitate, de 10.000 de litri pe minut, în prezent cele din urmă fiind în număr de aproape 70.

„Conceptul pe care l-am implementat este dotarea fiecărui judeţ, iar judeţele care nu sunt afectate pleacă să sprijine judeţele afectate. În loc să avem baze, stocuri de echipamente, am preferat să fie fiecare judeţ echipat, instruit, iar, în momentul în care apare o problemă, judeţele neafectate ajută”, a explicat Arafat. Aplicarea acestui sistem s-a văzut la inundaţiile din acest an, când cinci – şase judeţe au fost implicate în a rezolva situaţia dintr-un singur judeţ, conform secretarului de stat.

De asemenea, autorităţile mai lucrează la posibilitatea ca taberele pentru sinistraţi să fie amenajate cât mai repede, potrivit secretarului de stat de la MAI.

Pentru căutare – salvare, în prezent, există o licitaţie pentru elicoptere, suma totală fiind de 600 de milioane de euro din care 170 de milioane de euro pentru Marea Neagră.

„Pentru prevenţia timpurie, avem o colaborare cu instituţiile care monitorizează situaţiile meteo şi chiar informare imediată: ce se află la ei, în câteva secunde se află la noi. Bineînţeles să participăm cu ei la anumite proiecte de lucru, de îmbunătăţire a sistemului de detecţie timpurie”, a subliniat Arafat.

Toate recomandările de prevenţie, în caz de orice fel de dezastru natural, se găsesc pe platforma fiipregătit.ro, care a fost lansată anul acesta, a reamintit secretarul de stat de la MAI. „Ce este pe platforma Fiipregatit se face altfel în caravană cu populaţia. Estimăm că în Caravana «Fii pregătit» intră aproximativ 10.000 – 15.000 de oameni”, a mai spus Arafat.

Temperatura medie din România a crecut cu 1,96 grade între 1991 şi 2015. „Vedem că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensifcat faţă de 1991. Frecvenţa de la un an din zece a devenit la cinci ani din zece”.

Iar seceta alternează cu inundaţiile şi inundaţii grave, cum au fost cele din 2004 – 2005. „Am văzut anul acesta, iarăşi, inundaţii serioase, în zone care altădată nu aveau astfel de fenomene”, a precizat Arafat. În plus, cinci judeţe au fost în acest an sub cod hidrologic roşu pe durate mai lungi decât de obicei, la care s-au adăugat distrugeri importante.

De asemenea, din cauza schimbărilor climatice au început să apară furtuni violente în anumite zone din România. „Am început să vedem fenomene pe care altădată nu le-am văzut şi cu impact pe care nimeni l-a văzut”, a mai spus Raed Arafat. El a dat exemplul furtunilor din 2002 şi 2016 care au cauzat moartea unor persoane şi zeci de case distruse în doar câteva minute, precum şi furtuna din acest an din Timişoara, iar frecvenţa acestora a început să crească.

„Cei care erau în Timişoara, chiar inspectorul şef povesteşte cum, înainte să apară furtuna, au simţit că ceva s-a întâmplat, au simţit presiunea schimbându-se brusc şi-a apărut furtuna. Nu ştim cum să le spunem. Sunt fenomene asemănătoare cu tornadele, sunt tornade? Ce sunt? Cel puţin când discutăm, ni se spune «Nu, nu sunt tornade». Totuşi, nu sunt furtuni obişnuite”, a detaliat Arafat.

De asemenea, alunecările de teren au început să se intensifice în România.