Raed Arafat, şeful DSU: „Toţi factorii implicaţi trebuie să înţeleagă importanţa acţiunilor de consolidare a clădirilor şi să acţioneze foarte rapid”

„Ca impact al cutremurului – n-a fost ceva grav. N-au fost decât crăpături, expertizele au arătat că nu au fost probleme structurale la clădiri. Modul de reacţie în Gorj a fost imediat şi corect. În Oltenia n-au fost decât 2 răniţi uşor.
Reacţia de după cutremur a indus panica mai mult în rândul populaţiei. În zilele următoare cutremurului, au fost multe interpretări, presupuneri care generează panică şi confuzie. Sper ca replicile cutremurului din Oltenia încet, încet să dispară. Noi monitorizăm situaţia, suntem pregătiţi la un anumit nivel să intervenim”, a declarat Raed Arafat, şeful DSU, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Pe Aleph News, Raed Arafat a anunţat ce acţiuni se pregătesc în perioada următoare pentru conştientizarea populaţiei şi pregătirea ei în caz de cutremur:

„De luni se reia campania „Nu tremuri la cutremur”. Campania nu este pe fonduri de stat, este sponsorizată. Urmează o perioadă foarte activă pe informarea populaţiei. Vom avea o conferinţă ONU, cu înalţi reprezentanţi inclusiv ai Comisiei Europene, pe rezilienţa societală. Vom discuta pe 23-24 februarie despre comunicare şi informare în situaţiile de urgenţă. Pe 25 februarie începe „Săptămâna Protecţiei Civile”, vor fi activităţi în toate judeţele. Pe 4 martie 2023 va fi comemorat cutremurul din 1977 şi va fi o dezbatere pe parte de prevenire. Încercăm să ajungem cât mai mult la populaţie, se vor lua anumite decizii la nivel de Guvern pe partea de accesibilitate a informaţiei la nivel de populaţie. Va fi un pas important pe comunicare săptămâna care vine. Avem exerciţii planificate anual. unele se văd, altele nu se văd. Fără exerciţii nu putem să stăm. Ele pregătesc forţele noastre pe teren”.

Despre raportul Ro Risk – în caz de cutremur, prezentat în presă, Raed Arafat arată că acesta este un scenariu ipotetic, ceea ce nu înseamnă că se va şi întâmpla:

„Raportul IGSU nu anunţă cutremur de 8,1 în România. Noi lucrăm pe evaluări de risc şi avem worst case scenario. Noi suntem obligaţi să ne gândim la ce este aproape imposibil, dar asta nu înseamnă că se va şi întâmpla. Analiza Ro – Risk este o evaluare pe impactul social. Analiza Ro – Risk va fi actualizată dar noi nu am anunţat-o că se va întâmpla. Analiza Ro – Risk a fost prezentată senzaţional.
45.000 nu erau persoane decedate, ci afectate. Evaluări le se pot întâmpla sau nu. scenariile se pot întâmpla sau nu. Toate analizele de risc se actualizează periodic”.

Pregătirea Bucureştiului ca să facă faţă unui seism de amploare – este o problemă dificilă. Şeful DSU, Raed Arafat, a explicat în emisiunea OFF/OnTheRecord că mecanismul de consolidare necesită timp şi întâmpină o varietate de situaţii, dar el trebuie realizat cât mai rapid:

„Bucureştiul are un risc seismic semnificativ din cauza clădirilor neconsolidate. Din păcate, situaţia clădirilor din Bucureşti nu este o problemă care să se rezolve rapid. La clădiri totul durează: licitaţii, contestaţii, unii nu vor consolidare, sunt foarte mulţi factori. Ministerul Dezvoltării are un proiect pe PNRR pentru consolidare. La numărul mare de clădiri din Bucureşti care necesită consolidare, la ce s-a făcut, impactul nu este major. Acum poţi consolida clădirea pe banii publici chiar dacă este privată. Pe consolidare, banii sunt, proiectele sunt, se înaintează dar trebuie autorităţile locale, locatarii trebuie să se implice. Toţi factorii implicaţi trebuie să înţeleagă importanţa acţiunilor de consolidare şi să acţioneze foarte rapid. Fără implicarea administraţiei locale, partea de consolidare nu merge. Este foarte important să fie o acţiune comună, a tuturor celor implicaţi. Pe noi ne interesează să reducem riscurile la maxim, impactul cutremurului să fie redus, să nu scoatem mii de oameni de sub dărâmături. Noi nu vrem să vedem imaginile din Turcia şi Siria, nu vrem să se întâmple în România. Soluţia unică este consolidare tuturor clădirilor aflate sub risc seismic sau demolarea lor şi reconstruirea. Se vorbeşte de câteva sute de clădiri evaluate cu risc seismic, dar sunt şi clădiri care n-au fost evaluate. În plus, în perioada anilor 1990-2000, unii şi-au modificat structura apartamentelor fără să zică, au dărâmat ziduri de rezistenţă. În aceste situaţii de modificări nu vezi, dar la cutremur ele pot schimba comportamentul clădirii. O clădire poate fi perfectă, dar din interior – din cauza modificărilor neautorizate – ea să nu reziste bine la un cutremur. Legislaţia acum este foarte aspră dacă se face vreo modificare în apartament fără să anunţe. Eu sper ca în România să nu vedem situaţia construcţiilor din Turcia. Responsabilitatea este inclusiv a inspectorilor care controlează. Sunt diferite sisteme de construcţie pentru absorbţia şocului dar sunt foarte costisitoare”.

În ceea ce priveşte situaţia şcolilor, spitalelor şi adăposturilor, Raed Arafat a explicat cum stăm şi la acest capitol:

„ISU nu dă avize pe cutremur, dă doar avize pe incendii. Pe partea de rezistenţă la cutremur, fiecare inspectorat ştie care sunt vulnerabilităţile şi riscurile. Unele spitale au fost consolidate, altele necesită consolidare. Spitalul Universitar, spitalul Bagdasar, spitalul Floreasca – au fost consolidate. În zonă seismică, spitalele pot deveni nefuncţionale nu numai din cauza clădirii, ci şi din cauza nefuncţionării utilităţilor. În pandemie am ajuns să trimitem pacienţi în afara ţării în valul 4, pentru că n-am mai avut locuri. (...) În caz de cutremur, prima dată de protejezi, apoi ai rucsacul pentru urgenţe. Vrem ca toată lumea să aibă acces la aceste informaţii cât mai repede. Pe aplicaţia mobilă DSU sau pe portalul – fii pregătit – va găsi informaţii despre rucsac. În 2018 am făcut nişte testări de adăpostire şi la Arena Naţională şi în afară, în tabere. Există soluţii pentru adăpostirea temporară în caz de cutremur. Avem planuri pentru evacuarea zonelor aglomerate”.

În Japonia, populaţia – care este educată să reacţioneze în caz de dezastru – primeşte alertele de dinaintea cutremurelor. În România, nu se întâmplă acest lucru. Autorităţile române analizează problema alertei, având în vedere riscurile pe care ea le presupune:

„Alerta este generată de INFP. Unele dintre autorităţi primesc alerta, dar nu întotdeauna sunt 25 de secunde, uneori sunt mai puţine. Utilitatea alertei este pe parte industrială, de a opri anumite procese care pot degenera. Trebuie văzut, studiat– dacă populaţiei trebuie trimisă alerta. Am discutat cu colegi din SUA şi Israel care folosesc asemenea sisteme, discutăm cu ei. Riscul unei alerte în care spui că în 25 de secunde vine cutremurul – este panica, oamenii pot fi prinşi pe casa scărilor. Dacă intră panica în oameni şi se împing la o singură ieşire – deja avem chiar victime. Un asemenea sistem trebuie gândit iar populaţia trebuie instruită mult înainte de implementare. În asemenea cazuri, trebuie să fim siguri că populaţia va reacţiona corect. În Asia, educaţia începe de la copiii mici. În Japonia, frecvenţa cutremurelor este mai mare, populaţia are antrenament. Folosirea unui asemenea sistem trebuie gândită foarte bine şi analizată din toate punctele de vedere. Un asemenea sistem presupune automatizare. Cu alerta de 25 de secunde am putea opri trenurile, metroul –  asta ar fi mare lucru. Nu pot să spun că încercăm să implementăm acest sistem, pot să spun că analizăm. Trebuie să ai siguranţa 100% că perioada pe care o dai pe alertă este corectă.
În Mexico City, la o conferinţă pe reducerea riscurilor la dezastre, a fost un cutremur, eram la etajul 8 şi a sunat alarma. Am întrebat de ce alarma îndemna oamenii la evacuare şi în timpul cutremurului, mi-au spus că au fost dereglaje.
Lifturile nu mai funcţionează pe cutremur, casa scărilor este cea mai vulnerabilă zonă a unei clădiri. Nu trebuie să trimiţi omul spre o şansă mai mare să fie rănit”, a declarat Raed Arafat.

Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur şi cât de importante pentru salvarea de vieţi omeneşti sunt primele 72 de ore – şi această temă a abordat-o şeful DSU în emisiunea OFF/OnTheRecord:

„Omul trebuie să stea în locul în care este şi să adăpostească sub o masă, o grindă. Cel mai important este ca omul să se protejeze, în jurul lui trebuie să fie spaţiu. În zonele unde cutremurele sunt frecvente, trebuie să ai totul fixat de pereţi şi stabil. Cei de la IGSU fac exerciţii în şcoli şi da, suntem dispuşi să le intensificăm. Prin caravana „Fii pregătit” avem un centru de simulare care se deplasează la şcoli. Au intrat în el 20.000 de copii. Instruim copiii cum să se pregătească şi să reacţioneze în caz de cutremur şi incendii. (...) În cele 72 de ore se pot salva cei mai mulţi oameni. După cele 72 de ore, posibilitatea de a salva încetineşte. Primele 72 de ore sunt foarte importante pentru răspuns, pentru intervenţie. Dacă oamenii sunt ok, primele 72 de ore ocupaţi-vă de voi, nu presaţi autorităţile dacă nu sunteţi sub dărâmături. În primele 72 de ore intervine trusa de urgenţă”

Secretarul de stat din MAI a explicat pe Aleph News şi cât de mult dăunează fake news-ul şi dezinformarea în situaţii de dezastru sau în pandemie. Ca atare, Raed Arafat a îndemnat pe toată lumea să verifice informaţiile înainte de a le crede sau de a le distribui în social media:

„Depinde foarte mult ce face mass media şi social media în perioada respectivă. În ultimii ani, în media, unii vor rating, alţii vor faimă, nu întotdeauna în folosul oamenilor. Pe social media, cine vorbeşte nu ştii neapărat şi cine este. Este vorba de educarea populaţiei, despre asta discutăm şi cu Naţiunile Unite săptămâna viitoare. Există modele pentru pregătirea populaţiei în Finlanda, în Suedia, unde totul începe la şcoală. Copilul nu trebuie să creadă tot ce vede, ce citeşte, trebuie să verifice. Informaţia trebuie verificată şi trebuie văzut cât de reală este. Când dai share la informaţii neverificate, devii parte la un fake news, devii parte din răspândirea unei dezinformări. (...) În pandemie, am fost printre puţinele state unde fake news-ul a fost validat şi răspândit de unele mass media. Au fost oameni total neavizaţi care au dat sfaturi în pandemie. În valul 4 al pandemiei, unde 90% din decese au fost la persoane nevaccinate, iar noi am dat informaţii zilnice. La valul 4 al pandemiei noi am fi putut salva mai mulţi. 20.000 de oameni în România au murit în 2 luni în pandemie din cauza variantei Delta. Se puteau proteja dacă erau vaccinaţi. În valul 4 al pandemiei, am ajuns să trimitem oameni în afara ţării. Aceasta este disperarea la care s-a ajuns. În primele 3 valuri am transferat pacienţi în interiorul ţării. În valul 4 noi nu mai aveam locuri în spitale. În pandemie, multe lucruri din spate nu s-au văzut: de câte ori a ajuns oxigenul la limită. În pandemie, am avut războiul nostru tăcut pentru a rezolva problemele. Afară, se vedeau doar decesele. La DSU lucrez cu o întreagă echipă, sunt oameni profesionişti. A fost o implicare de la nivel de Preşedinte, de la nivel de Guvern. În perioada pandemiei, dacă nu era implicarea Preşedintelui în fazele în care trebuiau să fie luate decizii comune, implicarea premierilor, nu puteam să facem multe. Eu sunt o persoană tehnică şi rolul meu este să lucrez cu cine este pe funcţie. Eu nu am voie să am parti - pris-uri faţă de unul sau de altul. (...) Suntem mai bine pregătiţi decât înainte. La prevenire – trebuie să ne pregătim mai bine. Prevenirea este cea mai importantă pentru că acesta împiedică ca impactul unui cutremur să fie devastator”.

Drept la replică: Referitor la declaraţiile sociologului Marius Pieleanu, făcute în cadrul emisiunii ”On/Off the record”, difuzată pe Aleph News, săptămâna trecută, în data de  12.02.2023, Ministerul Afacerilor Externe a trimis un drept la replică şi a dorit să facă precizări:

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) respinge ferm informaţiile potrivit cărora s-ar fi opus acordării de sprijin umanitar pentru populaţia civilă din Siria, afectată de cutremurul devastator din 6 februarie, realitatea fiind contrară acestor afirmaţii. În contextul tragediei umanitare cauzate de cutremurul din 6 februarie, de la apariţia primelor informaţii privind cutremurul, MAE a efectuat cu celeritate o serie de demersuri pentru facilitarea acordării de sprijin umanitar de urgenţă populaţiei siriene afectate de cutremur, simultan cu cele efectuate pentru sprijinirea Turciei.

În acest sens, MAE a iniţiat, în regim de urgenţă, încă din data de 6 februarie a.c., demersuri pentru a afla de la partea siriană necesităţile stringente în contextul actualei tragedii şi a purtat consultări interinstituţionale specifice, în vederea identificării cât mai rapid posibil a materialelor şi echipamentelor disponibile. Astfel, MAE, prin intermediul Ambasadelor României de la Damasc şi de la Beirut, unde se află localizată Delegaţia UE în Siria, a făcut demersuri pentru a identifica cu celeritate nevoile concrete de sprijin, posibilităţile de coordonare umanitară la nivel UE pentru Siria, şi a le transmite ulterior partenerilor instituţionali (DSU/IGSU şi Ministerului Sănătăţii) pentru a pregăti ajutorul umanitar. La primele ore ale zilei de 7 februarie a.c., în urma demersurilor MAE, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Siriei la Bucureşti a transmis oficial MAE o listă cu necesarul de urgenţe. Reprezentantul sirian a insistat pe transmiterea de medicamente, materiale medicale, alimente şi, în măsura posibilului, echipe de căutare. Lista cu solicitări a fost transmisă cu celeritate partenerilor instituţionali.

La 9 februarie a.c., Guvernul României a decis acordarea de asistenţă internaţională, cu titlu gratuit, pentru Republica Arabă Siria, reprezentând bunuri materiale constând în mai multe tipuri de produse de cazarmament, îmbrăcăminte şi produse alimentare, conserve. Acestea vor puse la dispoziţie de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. Detaliile privind efectuarea transportului materialelor urmează a fi stabilite între Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Comisia Europeană, iar transportul se realizează pe cale aeriană, cu sprijinul logistic al Ministerului Apărării Naţionale sau din alte surse, în funcţie de necesităţi. 

În prezent, MAE face demersuri pentru identificarea, împreună cu DSU/IGSU, a modalităţilor optime de transport al ajutorului umanitar în Siria şi de coordonare pe plan local al ajutorului umanitar către regiunile afectate de cutremur, demers în sine complex, având în vedere că nu toate zonele afectate de cutremur se află sub controlul guvernului de la Damasc, nefiind stabile din punct de vedere al securităţii. MAE aminteşte, în acest context, că pe fondul crizei umanitare de amploare din această ţară în ultimii ani, condiţiile de viaţă ale populaţiei siriene erau deja deosebit de afectate de penuria de curent, materiale medicale, alimente şi, mai recent, de răspândirea holerei.

În acest context, MAE evidenţiază că sprijinul acordat de România populaţiei siriene a fost o prioritate constantă în ultimii ani. O dovadă concretă în acest sens este că România a susţinut constant ameliorarea situaţiei umanitare din Siria, acordând în ultimii ani un sprijin umanitar consistent populaţiei civile siriene afectate de criză, cel mai recent un sprijin în valoare de 800.000 EUR, prin mecanisme internaţionale de tip ONU (finanţarea proiectului PNUD “Urgent Support to the People of Aleppo: Rehabilitation of Basic Social Facilities to Improve Access to Essential Services”) şi Crucea Roşie”, susţine MAE în poziţia trimisă.