RAPORT: 97% din cererile DNA pentru mandate de supraveghere, admise. Nu a existat un control al judecătorului

Între 2014-2018, potrivit Raportului Inspecţiei Judiciare privind activitatea DNA obţinut de luju.ro, au fost formulate 5.935 solicitări DNA, dintre care 5.762 au fost aprobate.

Verificările Inspecţiei Judiciare au arătat că au existat instanţe unde judecătorii au aprobat toate cererile de emitere a unor mandate de supraveghere tehnică, fiind vorba de curţile de apel şi instanţele teritoriale de pe raza acestora din Cluj, Piteşti şi Timişoara. În ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procentajul de aprobare a cererilor DNA privind emiterea unor mandate de supraveghere a magistraţilor este de 98,85%.

Procentele în care au fost admise cererile de emitere a unor mandate de supraveghere pentru judecători şi procurori sunt, potrivit Raportului Inspecţiei Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 98,85%;

Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele arondate – 97,13%;

Curtea de Apel Bacău şi instanţele arondate – 99,55%;

Curtea de Apel Braşov şi instanţele arondate – 98,14%;

Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate – 98,46%;

Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate – 100%;

Curtea de Apel Constanţa şi instanţele arondate – 98,82%;

Curtea de Apel Craiova şi instanţele arondate – 99,28%;

Curtea de Apel Galaţi şi instanţele arondate – 97,53%;

Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate – 90,86%;

Curtea de Apel Oradea şi instanţele arondate – 98,16%;

Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate – 100%;

Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate – 93,33%;

Curtea de Apel Suceava şi instatele arondate – 93,72%;

Curtea de Apel Târgu Mureş şi instanţele arondate – 98,28%;

Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate – 100%;

Curtea Militară de Apel şi instanţele arondate – 94,73.

Potrivit sursei citate, Inspecţia Judiciară a constatat şi că, în considerentele hotărârilor, era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor de supraveghere, motivarea judecătorului fiind inexistentă, la fel şi controlul efectiv al judecătorului în legătură cu indeplinrea condiţiilor pentru emiterea mandatelor.

“Un prim aspect constatat este acela că, la o parte din instanţele verificate, majoritatea încheierilor prin care s-au dispus soluţii de admitere a cererilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală şi Structura Teritorială, nu cuprind motivele de fapt şi/sau de drept, care au fost avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 139 şi următoarele Cod Procedură penală. Astfel, verificările efectuate prin sondaj la dosarele înregistrate în perioada 2014-2018, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au relevat că, în foarte multe cazuri, în considerentele hotărârilor prin care s-au admis cererile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie era copiat în întregime referatul procurorului cu propunere de dispunere a măsurilor în discuţie, după care era menţionată, eventual (nu în toate cazurile), ordonanţa prin care s-a dispus începerea urmăririi penale şi era inserat conţinutul dispoziţiilor procedurale care reglementau condiţiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune măsură solicitată, controlul efectiv al judecătorului fiind rezumat la o frază în care se constată îndeplinirea acestor condiţii", se arată în raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018.

Inspectorii judiciari mai arată că, în hotărârile respective, nu exista o motivare efectivă, care să vizeze fiecare persoană şi măsură dispusă şi în care să se facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală sau la filele la care se regăseau acestea, astfel încât să se poată constata că ar fi existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte soluţiile pronunţate de instanţele investite cu privire la solicitările de dispunere a unor măsuri de supraveghere tehnică formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie, Inspecţia Judiciară arată că, din datele transmise, a rezultat că cele mai multe dintre aceste cereri au fost admise.

Astfel, procentajul de admitere era situat între 90,86, pentru cererile înregistrate la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate acesteia şi 100%, pentru cererile înregistrate pe rolul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Cluj, Curţii de Apel Piteşti şi Curţii de Apel Timişoara – 4 cereri au fost admise în parte, procentajul mediu de admitere la nivel naţional fiind de 97,08%.

"Ori, în condiţiile în care procentul mediu de admitere la nivel naţional al cererilor cu acest obiect este de 97,08%, considerăm că lipsa unor minime argumente care să facă trimitere la probele din dosarul de urmărire penală, pentru fiecare persoană/măsură vizată, duce la concluzia că nu a existat un control efectiv al judecătorului cu privire la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 139 şi următoarele Cod Procedură Penală, fapt ce constituie o vulnerabilitate majoră pentru actul de justiţie, din perspectiva echităţii procedurii, dar şi a respectării dreptului la viaţă privată şi de familie a persoanelor vizate de aceste măsuri“, se mai arată în raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea DNA între 2014-2018.