Raport al Curţii de Conturi privind nereguli la ANI, transmis spre analiză comisiilor din Senat

"Biroul Permanent a luat act de raportul Curţii de Conturi privind controlul efectuat la ANI şi s-a luat act de sinteza constatărilor rezultatelor unor acţiuni defăşurate de ANI, constatându-se, aşa cum subliniază raportul CC, grave nereguli la această agenţie. Biroul Permanent a decis sesizarea Comisiei juridice, a Comisiei de buget şi a Comisiei de drepturile omului. În raport de concluziile acestor comisii, eventual, să se facă sesizări la organele statului abilitate", a declarat vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru.

Potrivit documentului, începând cu anul 2009 până în prezent, Curtea de Conturi a efectuat trei acţiuni de verificare a activităţii financiar-contabile desfăşurate de ANI, respectiv auditul financiar al contului de execuţie şi al bilanţului contabil încheiate pentru anul bugetar 2008, auditul financiar al contului de execuţie şi al bilanţului contabil încheiate pentru anul bugetar 2009 şi verificarea modului de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie de Curtea de Conturi, în urma auditului financiar desfăşurat pentru anul bugetar 2008. În actele de control întocmite în urma celor trei acţiuni au fost consemnate nereguli (o mare parte dintre acestea generând prejudicii pentru bugetul statului), care au avut caracter continuu de la un an la altul sau se află în legătură unele cu altele. Raportul este semnat de preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu.

Curtea de Conturi a trimis Senatului textul integral al actelor de control întocmite urmare a tuturor celor trei acţiuni, însoţit de o sinteză a constatărilor.

Potrivit sintezei, în 2009 Curtea de Conturi a desfăşurat acţiunea de audit financiar al contului de execuţie şi al bilanţului contabil încheiate pentru anul bugetar 2008, primul an de funcţionare a acestei instituţii. "Acţiunea desfăşurată de Curtea de Conturi a scos în evidenţă o serie de nereguli în activitatea ANI, cea mai mare parte a acestorta generând prejudicii pentru fondurile publice, după cum urmează. Preşedintele ANI a delegat competenţa de ordonator de credite secretarului general, limitând această competenţă numai la situaţiile în care preşedintele nu se află în instituţie. Cu toate acestea, secretarul general a exercitat aceste atribuţii şi în cazuri în care ordonatorul de drept conform fişelor de prezenţă s-a aflat în instituţie", se mai arată în document.

De asemenea, Curtea de Conturi susţine că structura organizatorică a ANI a fost aprobată de preşedintele Agenţiei fără a ţine seamă de limitele stabilite prin prevederile legii bugetului de stat, în sensul că nu au fost respectate prevederile privind numărul total şi structura funcţiilor de conducere, instituţia angajând personal pe funcţii de director general, director general adjunct şi şef serviciu fără a avea posturi aprobate prin anexa 3 la legea bugetului de stat, au fost prevăzute 7 posturi de inspectori de integritate superiori treapta 1 cu un salariu de bază de 3500 lei, în timp ce anexa 3 la legea bugetului de stat au fost aprobate posturi de inspectori de integritate de rang inferior, cu un salariu mai mic.

"ANI a organizat cabinetul vicepreşedintelui, asimilat cu funcţia de subsecretar de stat şi a angajat personal în cadrul acestuia prin încălcarea prevederilor legale. În plus, funcţionarea ilegală a cabinetului a continuat şi în perioada în care funcţia de vicepreşedinte nu a fost ocupată. De asemenea, cabinetul preşedintelui a fost organizat în condiţiile încălcării prevederilor legale, numărul de personal din acest cabinet fiind depăşit cu un post de consilier personal. (…) ANI a suportat din bugetul său pe 2008 indemnizaţia de şedinţă pentru reprezentantul MJ, secretarul general Horia Georgescu, în Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor", se mai arată în sinteza Curţii de Conturi.

Potrivit sursei citate, activitatea de achiziţii publice a ANI s-a desfăşurat cu nerespectarea prevederilor legale, unul dintre exemple fiind elaborarea cu specificaţii tehnice cu referiri la brandul producătorului, fapt ce a determinat achiziţionarea de bunuri cu precădere prin cumpărarea de la un anumit producător. "ANI a achiziţionat servicii de închiriere constând într-un apartament duplex într-o zonă centrală a Capitalei, achitând pentru o perioadă de trei luni suma de 85832,12 lei, în condiţiile în care în perioada 7 noiembrie 2008 – 31 ianuarie 2009, în care contractul de închiriere a produs efecte, sediul respectiv nu a fost utilizat, nu a fost efectuată o evaluare a spaţiului de care dispunea Agenţia pentru a determina şi justifica situaţia care a generat necesitatea şi oportunitatea închirierii apartamentului, chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată iniţial pentru toată valoarea contractului, de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziţia s-a efectuat la un preţ dublu faţă de cel real, fapt confirmat de preţurile de pe piaţa imobiliară din perioada respectivă, pentru aceeaşi zonă", mai notează Curtea de Conturi.

Inspectorii de conturi au mai arătat că ANI a încheiat în luna iulie 2008 un contract în valoare de 11.777 euro, pentru o durată de 4 luni, având ca obiect închirierea a 30 de sisteme informatice, "în lipsă de transparenţă şi cu cheltuirea neeconomicoasă şi ineficientă a resurselor bugetare". "Concluzia se bazează pe faptul că preţul închirierii pe bucată, pe cele 4 luni, reprezenta 58,6% din preţul unui echipament nou cu aceleaşi performanţe tehnice, de tipul celor pe care agenţia le achiziţionase într-o perioadă anterioară", se menţionează în raport. Inspectorii de conturi susţin că închirierea calculatoarelor nu s-a dovedit a fi o urgenţă, procedura de achiziţie nu s-a derulat în condiţii de transparenţă, iar echipamentele puteau fi achiziţionate la un preţ echivalent cu chiria pe 7 luni de zile.

Totodată, în document se mai arată că ANI deţine un autoturism în plus faţă de normativul legal, efectuarea cheltuielilor cu carburanţi şi servicii de telefonie s-au efectuat fără respectarea principiilor eficienţei şi economicităţii. Totodată se menţionează că au fost constatate nereguli în procesul de inventariere a patrimoniului în comformitate cu prevederile legale, dar şi absenţa instituirii unor norme proprii ale instituţiei privind controlul intern.

Curtea de Conturi precizează că în iulie 2009 a fost emisă o decizie pentru "cuantificarea integrală şi recuperarea prejudiciilor" generate de neregulile constatate şi că, în consecinţă, reprezentanţii ANI au contestat în contecios administrativ o parte din măsurile dispuse de inspectorii de conturi, iar, în cele din urmă, ÎCCJ a obligat ANI să se conformeze măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.

Mai mult, inspectorii de conturi au constatat că ANI nu s-a conformat legislaţiei apărute în 2009 privind restructurările bugetare, astfel încât trebuia să renunţe la încă un post din cadrul structurii agenţiei. Curtea de Conturi mai susţine că ANI nu a justificat suficient modul în care a determinat valoarea unor achiziţii precum "Auditul extern independent al managementului ANI" şi "Sistem informatic pentru management electronic al documentelor de arhivare electronică, hosting şi servicii conexe".

Curtea de Conturi a constatat în final că sumele plătite cu titlu de drepturi de personal şi constituite ca prejudiciu total pentru perioada 2008-2010 se ridică la 508.713. De asemenea, Curtea acuză ANI că nu a pus în aplicare "măsura dispusă cu privire la recuperarea prejudiciilor (128.732 de lei) rămasă obligatorie în urma sentinţei ÎCCJ din 2010, însă a atacat măsura cu o nouă acţiune de contestaţie în anulare care se află în acest moment pe masa judecătorilor ÎCCJ.