Raport al Inspecţiei Judiciare: Procurorii din Caracal au soluţionat mai puţin de jumătate din dosarele aflate în lucru

Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, statistica activităţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal arată că perioada ianuarie 2018 – iulie 2019 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal existau 11.570 de cauze de soluţionat, din care au intrat în cursul perioadei de referinţă un total de 4.735. Dintre acestea au fost soluţionate 4.528 de cauze, respectiv un 39%.

„Media cauzelor de soluţionat în anul 2018 a fost de 1.314 cauze/procuror, iar media cauzelor soluţionate a fost de 607 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condiţiile unei scheme de personal ocupate în procent de 83%. Media cauzelor de soluţionat în semestrul I 2019 în sectorul supraveghere a urmăririi penale a fost de 824 cauze/procuror, iar media cauzelor soluţionate a fost de 243 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condiţiile unei scheme de personal ocupate din luna martie 2019 în procent de 100%”, se arată în raportul IJ remis MEDIAFAX.

Inspectorii care au efectuat verificări la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal au constatat o pondere semnificativă a soluţiilor de netrimitere în judecată, respectiv clasare, din totalul soluţiilor adoptate de procurori, indiferent de tipul de infracţiuni, potrivit raportului IJ.

Inspectorii au identificat mai multe deficienţe, între care climatul „amiabil” între prim-procuror şi colectiv, „cu consecinţa diminuării timpului necesar exercitării funcţiei de conducere, cu efecte asupra calităţii actului de justiţie înfăptuit de unitatea de parchet”, lipsa de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale şi adoptarea unei soluţii legale şi temeinice sau lipsa de asumare a responsabilităţii în ceea ce priveşte emiterea de rechizitorii, soluţiile de renunţare la urmărire penală depăşind în anul 2018 numeric soluţiile de clasare.

Alte deficienţe identificate au fost lipsa de asumare a responsabilităţii de către procurori în individualizarea legală şi temeinică a măsurilor preventive cerute instanţei de judecată sau urmărirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ în soluţionarea cauzelor, „cu ignorarea calităţii urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizaţi de Ministerul Public”.