Ce-am avut şi ce-am pierdut în pandemia de COVID-19. RAPORT european despre muncă şi bunăstare
Cercetătorii se uită cu un ochi critic şi etic dar uman la principalele categorii afectate de COVID şi restricţiile care au fost impuse în ţările europene.
COVID-19 şi piaţa muncii globală
Creşterea economică s-a contractat cu circa 5% în 2020, fiind cea mai mare criză economică recentă, arată autorii studiului.
Odată cu închiderea restaurantelor şi a altor afaceri, a crescut rata şomajului iar o parte dintre angajaţi s-au trezit în şomaj tehnic. Prin urmare, cele mai afectate persoane au fost şi încă sunt cele cu venituri mici şi cele fără competenţe pentru piaţa muncii. „În aproape toate ţările din Europa, angajaţii cu venituri mici sau cu fără competenţe au muncit mai puţin sau şi-au pierdut locul de muncă”, arată autorii raportului.
Impactul COVID, mai mare asupra femeilor
Femeile au fost mai afectate de pandemie. La nivel global, 4 din 10 femei angajate muncesc în sectoare afectate grav de COVID: turism, retail, industria hotelieră şi servicii. Mai mult, femeile care lucrează în îngrijire sau pur şi simplu acasă, ca simple casnice, au fost mai vulnerabile. În acelaşi timp, cele care lucrează în Sănătăate, Educaţie şi alte sectoare sociale au fost mai predispuse la riscuri asupra sănătăţii lor mintale sau fizice. Documentul prezintă, totodată, responsabilităţile femeilor precum: creşterea şi îngrijirea copiilor şi a casei şi problemele cu care se confruntă părinţii singuri, probleme ce deseori sunt trecute cu vederea în cercetăriile privind pandemia.
Totuşi, pandemia are şi (câteva) aspecte pozitive: persoanele cu copii (fie că sunt părinţi sau adulţi de referinţă) au avut un nivel de bunăstare mai ridicat decât celelalte, având mai mult timp liber pe care l-au putut petrece cu cei mici.
Raportul este unul complex şi arată eforturile ţărilor pentru a-şi proteja mai degrabă cetăţenii, sau economia.