Raport MCV: Măsurile luate în urma deciziei CCR privind completurile de 5 au generat insecuritate

Creşterea presiunii exercitate asupra ICCJ a avut un impact şi asupra eficacităţii justiţiei în cauzele de corupţie la nivel înalt. În această privinţă, în raportul MCV este menţionat faptul că CCR a fost sesizată de Guvern cu privire la două conflicte juridice de natură constituţională în care era implicată instanţa supremă, cele privind constituirea completurilor de 3 şi de 5 judecători.

„Deşi deciziile Curţii Constituţionale nu privesc cauze care au fost deja închise, măsurile luate ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind completurile de judecată formate din 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată”, se arată în raportul MCV.

Experţii menţionează şi OUG despre care s-a vorbit la inceputul anului 2019, act normativ care, dacă ar fi fost adoptat, ar fi permis redeschiderea tuturor dosarelor de corupţie la nivel înalt care fuseseră închise de ICCJ printr-o hotărâre definitivă din 2014 până în prezent, în cazul în care hotărârea respectivă fusese pronunţată de un complet de judecată format din 5 judecători.

„Cu toate că (...) adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost împiedicată, ar fi important ca autorităţile române să abandoneze obiectivele urmărite printr-o astfel de măsură şi să clarifice faptul că nu este nevoie să se adopte legislaţie care să aibă efecte asupra cauzelor încheiate, ulterioară deciziilor Curţii Constituţionale, reafirmându-şi totodată angajamentul de a lupta în mod eficace împotriva corupţiei”, punctează oficialii europeni.

În raportul MCV se mai atrage atenţia că deciziile Curţii Constituţionale au un impact direct asupra dosarelor de corupţie aflate pe rolul instanţelor, hotărârile CCR putând duce la întârzieri şi la redeschiderea proceselor.

„Chiar au permis, în anumite condiţii, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea încă pe deplin consecinţele unei astfel de situaţii. Reverberaţiile negative clare ale acestei situaţii asupra procesului de justiţie au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupţiei – cu atât mai mult cu cât au coincis cu modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, care nu au ţinut cont de recomandarea din noiembrie 2018 privind necesitatea compatibilităţii cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de combatere a corupţiei”, se mai arată în sursa citată.