Raport oficial: Adevăratul motiv pentru care România nu face bani din turism. Realitatea dură din spatele cifrelor

Motivele care duc la imposibilitatea performanţei în acest sector sunt "Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile", lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care "oferta turistică românească a încetat să evolueze" începând cu 1989, "devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională".

În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

"Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări", se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

Principala constatare? Faptul că "ANT are deficienţe la nivel de structură". Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii "provizorii" care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

Ce ne arată cifrele

Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi "pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei", în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, "ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă
de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008".

Mai mult, deşi în 2015 s-a înregistrat, la nivel naţional, o creştere de la 3,76 milioane nopţi de cazare în 2014 la 4,46 milioane nopţi de cazare, însemnând cu 18,5%, nivelul încasărilor din turismul internaţional au scăzut în 2015 de la 1.832 milioane de dolari în anul 2014 la 1.704 milioane de dolari.

"Nivelul scăzut al veniturilor realizate de România din sectorul turismului, comparativ cu alte state cu un potenţial mult mai scăzut decât al ţării noastre, reflectă incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile, care să genereze o dezvoltare continuă şi o
creştere a nivelului veniturilor înregistrate în cadrul acestui sector", se arată în raportul Curţii de Conturi.

CITEŞTE RAPORTUL

Toate acestea în contextul în care "oferta turistică românească a încetat să evolueze" începând cu 1989, "devenind astfel neatractivă şi
necompetitivă pe piaţa internaţională".

Principala cauză pentru care "o destinaţie relativ ieftină ca România" nu reuşeşte să atragă turiştii? Răspunsul ni-l oferă tot Curtea de Conturi: "Este de neconceput că se poate realiza performanţă într-un domeniul precum turismul în condiţiile în care, parcurgerea unei distanţe de 165 km (Bucureşti –Râşnov) se realizează în aproximativ cinci ore".

"Calitatea infrastructurii" nu reprezintă, însă, singurul minus. Tarifele care nu sunt acoperite prin servicii de calitate, pregătirea slabă a angajaţilor din industrie, precum, "lipsa de interes a deţinătorilor de structuri de primire turistică faţă de realizarea investiţiilor necesare pentru modernizarea proprietăţilor" precum şi structurile de primire turistică care "funcţionează fără a deţine autorizaţiile legale" sunt alte deficienţe din sistem care conturează următorul tablou: România se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte numărul de călătorii/cap de locuitor.

Citeşte articolul complet pe Gândul.info.

Citeşte şi: Comandantul unei NAVE abandonate de proprietari în Portul Constanţa a murit la bord. Navigatorii nu-şi primiseră salariile din decembrie

Citeşte şi: Cutremur cu magnitudinea 4.2 pe scara Richter în judeţul Buzău