RAPORT: România, pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte egalitatea între femei şi bărbaţi. Care sunt ţările de pe primele poziţii

Potrivit primului Index al Egalităţii de Gen realizat de Institutul european pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi (EIGE), la nivelul Uniunii se înregistrează un punctaj general de 54 din 100 (unde 1 reprezintă lipsa egalităţii între sexe şi 100 egalitate totală).

Dintre cele 27 de state membre cuprinse în raport (anterior aderării Croaţiei), cel mai mare punctaj general a fost obţinut de Suedia (74,3), urmată îndeaproape de Danemarca (cu 73,6), Finlanda (73,4) şi Olanda (69,7).

La coada clasamentului se plasează România cu un punctaj de 35,3, Bulgaria (37) şi Grecia (40).

Cele mai multe state membre au obţinut între 40 şi puţin peste 50 de puncte.

Indexul relevă diferenţele dintre femei şi bărbaţi (în UE şi în fiecare ţară în parte), în mai multe sectoare cheie precum: munca, veniturile, educaţia, puterea de decizie, sănătatea, timpul dedicat activităţilor casnice/neplătite sau violenţa (exercitată asupra lor).

Sectorul unde inegalitatea este cea mai mare în Europa este puterea de decizie (cu un punctaj de 38), tradusă faptul că mult mai puţine femei decât bărbaţi au poziţii cheie. Pe următorul loc se situează timpul dedicat activităţilor neplătite şi celor casnice (cu un punctaj de 39). Potrivit experţilor UE, principalul motiv pentru care femeile sunt prezente într-o proporţie mai mică pe piaţa muncii este reprezentat de faptul că ele dedică mai mult timp decât bărbaţii activităţilor casnice.

"UE are deja multe realizări în reducerea discriminării de gen. Cu toate acestea, numai 14% din ambasadori, 9% din decanii universitari, 3% din preşedinţii marilor companii şi 2% din miniştri sunt femei. În medie, femeile câştigă cu 2 euro pe oră mai puţin decât bărbaţii", a spus Virginija Langbakk, directorul Institutului european pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

România a obţinut cel mai scăzut punctaj la capitolul timp dedicat activităţilor casnice şi neplătite (17,8), puterea de decizie situându-se pe locul următor (24,9).

Doar 15 dintre statele membre cuprinse în index au raportat şi date privind violenţa, România nefiind printre ele.