Raport TI: România a făcut mici progrese în lupta împotriva corupţiei în 2007

Directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar, a spus joi, la prezentarea raportului, că România a înregistrat evoluţii minore în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. Sectoarele vulnerabile faptelor de corupţei au rămas, în mare, aceleaşi, cu mici progrese în domeniile medical şi al poliţiei.

Realizatorii raportului au identificat trei paliere pe care au studiat fenomenul corupţiei din România, în funcţie de consecinţele actului de nerespectare a legii: prevenire, combatere şi sancţionare.

Studiul împarte evoluţiile în diverse sectoare care influenţează lupta împotriva corupţiei în: evoluţii legislative, evoluţii instituţionale şi evoluţii ale politicilor publice.

În ceea ce priveşte evoluţiile legislative, se observă modificări în special în zona accesului la informaţii de interes public şi a procedurilor de fundamentare a politicilor publice şi de tehnică administrativă.

În privinţa instituţiilor menite să combată fenomenul corupţiei în România, realizatorii Raportului Naţional asupra Corupţiei 2008 au observat o "atitudine sindicalizată a Consiliului Superior al Magistraturii", care ar fi dovedit o poziţie conservatoare faţă de reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei.

Apariţia Agenţiei Naţionale de Integritate, recent operaţională, a fost caracterizată de întârzieri majore şi de instabilitate legislativă, însă studiul consemnează că activitatea acesteia nu a atins, încă, potenţialul maxim de intervenţii.

Numărul anchetelor la Direcţia Generală Anticorupţie a crescut, observându-se îmbunătăţiri în activitatea instituţiei. Totodată, a scăzut numărul plângerilor publicului la Telverde privind ineficienţa reprezentanţilor acesteia.

La Ministerul Justiţiei, schimbarea a trei miniştri în decurs de un an a creat o mare instabilitate instituţională, scăzând eficienţa acestuia. Tot în 2007 s-au finalizat proiectele codurilor de procedură penală, se arată în raport.

Activitatea Curţii de Conturi a fost marcată de criză şi incertitudine, după ce Curtea a fost catalogată drept instituţie supremă de audit, însă lipsesc proiecte normative care să reglementeze noile sale atribuţii.

Funcţia cheie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost umbrită, în 2007, de scandalurile în care reprezentanţii acesteia au fost implicaţi, de la cererea de revocare a procurorului Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a, înaintată către CSM de fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, la scurgeri de informaţii, atât din partea membrilor DNA, cât şi din partea avocaţilor celor anchetaţi.

Ca aspecte pozitive la nivelul luptei împotriva corupţiei din 2007 se remarcă strategia anticorupţie pentru administraţie publică şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Tendinţa de limitare, însă, a accesului la informaţii publice, ineficienţa jurisdicţiilor disciplinare la nivelul administraţiei publice, a funcţiilor publice şi a magistraturii, indulgenţa pedepselor aplicate şi practica neunitară la nivelul sistemului judiciar pun, în continuare, probleme foarte grave luptei împotriva corupţiei.