Raport: Universităţile ar trebui să evalueze calitatea lucrărilor realizate de puşcăriaşi

Consiliul Naţional al Rectorilor propune să se găsească o soluţie legislativă astfel încât, pe viitor, universităţile să poată evalua caracterul şi calitatea lucrărilor ştiinţifice realizate de puşcăriaşi, potrivit raportului finalizat privind situaţia profesorilor universitari implicaţi în scandalul "savanţilor din puşcărie".

"Evaluarea în vederea stabilirii caracterului şi calităţii lucrărilor ştiinţifice elaborate de către persoanele private de libertate necesită, pe de-o parte, reglementarea legală a unei astfel de competenţe în sarcina instituţiilor de învăţământ superior, iar, pe de altă parte, asigurarea resurselor financiare aferente, având în vedere faptul că în prezent activităţile cuprinse în norma didactică a cadrelor didactice sunt stabilite la nivel de lege. Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui cu propuneri la elaborarea unor prevederi legale care, pe de-o parte, să nu aducă atingere integrităţii şi prestigiului instituţiilor de învăţământ superior, iar pe de altă parte, să asigure dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor pentru efectuarea de activităţi cu caracter ştiinţific", se arată în raportul Consiliului Naţional al Rectorilor, realizat la cererea Ministerului Educaţiei. Totodată, reprezentanţii universităţilor spun că ar fi benefică implicarea în acest proces a Institutului Naţional al Magistraturii, prin intermediul Consiliului Ştiinţific propriu.

De asemenea, Consiliul Naţional al Rectorilor precizează că universităţile "nu îşi asumă să se implice în procesul de elaborare în penitenciare a lucrărilor cu caracter ştiinţific şi nici în ceea ce priveşte identitatea persoanei private de libertate care a realizat respectiva lucrare".

În plus, reprezentanţii universităţilor apreciază că "nu ar trebui să existe nici un fel de relaţie între persoanele private de libertate şi cadrele didactice din instituţiile de învăţământ superior, activitatea de evaluare a caracterului ştiinţific al lucrărilor putându-se efectua fără evidenţierea autorului lucrării şi cu asigurarea finanţării aferente acestei activităţi".

În prezent, legislaţia în vigoare nu stabileşte niciun fel de relaţie juridică între instituţiile de învăţământ superior şi penitenciare, sau între universităţi şi puşcăriaşii care aleg să desfăşoare activităţi cu caracter ştiinţific în vederea reducerii pedepselor, se arată în raportul Consiliului Naţional al Rectorilor, care a transmis şi o scrisoare către Ministerul Educaţiei cu sinteza rezultatelor.

În privinţa profesorilor universitari aflaţi în lista publicată de Ministerul Justiţiei, aceştia "au asumat o activitate personală extracontractuală, în afara raportului juridic cu universităţile în care sunt angajaţi", se arată în raport. Practic, din punct de vedere legal, profesorii care au girat lucrările ştiinţifice ale puşcăriaşilor nu se află în ilegalitate, "exercitarea acestei competenţe în afara raportului juridic cu instituţia de învăţământ superior angajatoare nefiind interzisă prin nicio normă juridică sau administrativă". Universităţile nu-i pot sancţiona pe profesori pentru nerespectarea normelor de etică decât în baza contractului de muncă şi în legătură cu executarea acestuia, se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte capacitatea penitenciarelor de a asigura condiţiile şi suportul necesar desfăşurării de activităţi cu caracter ştiinţific de către persoanele private de libertate, aceasta trebuie evaluată şi asigurată de către Ministerul Justiţiei, nu de către universităţi.

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX că un profesor universitar care vrea să gireze o lucrare ştiinţifică realizată în afara mediului academic ar trebui să aibă acordul universităţii unde predă.

"Eu cred că universităţile, prin vocea lor cea mai puternică, Consiliul Naţional al Rectorilor, care reflectă poziţia universităţilor publice şi private, ele trebuie să îşi facă reguli interne de conduită, de etică. Mă aştept ca un cercetător, un profesor universitar, atunci când face astfel de lucruri, să aibă girul universităţii. Faptul că unii l-au avut, alţii nu, vom vedea în urma evaluării făcute de fiecare universitate în parte. Eu cred că deciziile, adică ce anume trebuie să facă, de asemenea trebuie luate foarte clar la nivel de universitate şi dacă ar fi după mine, le-aş anunţa foarte clar, le-aş face extrem de transparente", a declarat ministrul Educaţiei.

În total, profesori din 38 de universităţi de stat şi 24 de universităţi private au coordonat lucrări scrise de către deţinuţi. Începând cu anul 2006, în cazul a 426 de titluri se poate distinge universitatea sau centrul de cercetare din care proveneau coordonatorii, dintre care 293 au fost susţinute de profesori din cadrul unor universităţi de stat, respectiv 133 din universităţi private, potrivit unui studiu realizat de profesorul Marius Diaconescu, de la Universitatea din Bucureşti.

Dintre universităţile care apar în analiză, Universitatea din Craiova conduce detaşat cu 59 de lucrări girate, adică 13,85% din toate publicaţiile recenzate. Pe locul al doilea, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), este Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, iar pe locul al treilea, cu 31 de lucrări coordonate, se află Universitatea Hyperion din Bucureşti.