RAPORT: Universităţile nu afişează achiziţii şi rezultatele evaluării profesorilor de către studenţi

Societatea Academică din România (SAR) a lansat proiectul "Schimbarea mediului universitar prin implicarea studenţilor şi schimbul de bune practici", ocazie cu care a fost prezentat şi un prim top al transparenţei paginilor web a universităţilor din România.

Evaluarea universităţilor s-a făcut prin verificarea paginilor web, răspunsurile la cererile formulate în baza Legii 544/2001 şi efectuarea de vizite de studiu în instituţiile de învăţământ superior.

Principala concluzie a raportului "Ce ne spun şi ce ascund paginile web ale universităţilor din România" a fost că universităţile de stat trebuie să fie mai transparente.

Potrivit autorilor raportului, principalele aspecte pe care universităţile de stat nu le afişează pe site-uri sunt procesele verbale ale întrunirilor structurilor de conducere, rezultatele evaluărilor cadrelor didactice de către studenţi, cereri de oferte, anunţuri referitoare la achiziţii şi hotărârile la zi ale structurilor de conducere.

În schimb, universităţile stau mai bine la publicarea Cartei universitare, anunţarea granturilor şi mobilităţilor studenţeşti, publicarea taxelor de studiu şi anunţarea de concursuri pentru posturi vacante sau locuri de muncă în cadrul universităţii.

Raportul "Topul transparenţei universităţilor publice" a fost prezentat de Vlad Cherecheş, vicepreşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studendeşti din România (ANOSR). Cherecheş a spus că cele mai transperente universităţi, conform studiului, sunt Universitatea Politehnica din Timişoara şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, ambele fiind pe primul loc în top, cu 94 de puncte, urmate de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava.

Cele mai netransparente universităţi sunt, conform raportului, Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazu" din Bucureşti, Academia Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba-Iulia, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.

Unsprezece organizaţii s-au alăturat Coaliţiei pentru Universităţi Curate, fiind constituit un juriu format din Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele SAR, Andrei Pleşu, Radu Gologan, Stere Gulea şi Răzvan Bobulescu.

Proiectul "Schimbarea mediului nniversitare prin implicarea studenţilor şi schimb de bune pracitici" este implementat de Societatea Academică din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Federaţia Studenţilor din Elveţia, pe o durată de doi ani. Proiectul are o valoare totală de 222.532 de franci elveţieni şi beneficiază de o cofinanţare în valoare de 200.080 franci elveţieni, printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul contribuţiei elveţiene pentru Uniunea Europeană Extinsă.

Alina Mungiu-Pippidi a declarat, cu ocazia lansării proiectului, că dacă ar analiza situaţia învăţământului din perioada 2009-2015, ar putea spune că lucrurile nu stau pea bine şi că nu poate spune dacă diploma are o acoperire sau dacă actul de predare are acoperire în cariera profesorilor.

"Se vorbeşte că România nu este în top Shanghai, dar nicio ţară din regiune nu este, doar Polonia. Pot spune că în Peru a fost o mişcare de amploare a tuturor studenţilor, care în final au reuşit să desfiinţeze Consiliul Naţional al Rectorilor, considerând că nu ajută sistemului superior de educaţie. Dar dacă ai o majoritate care nu-şi doreşte decât să ia o diplomă, să aibă un post prost plătit, nu poţi schimba nimic. Noi vrem să existe diplome care să aibă valoare. Vom face o evaluare a sistemului, care va fi gata într-un an şi jumătate", a spus Pippidi, la conferinţei de lansare a proiectului.

Vlad Cherecheş a precizat că acest top a fost realizat prin evaluarea celor 55 universităţi de stat din România, datele au fost colectate de pe site-urile universităţilor, la capitolul achiziţii publice şi rezultatele acestora, doar cinci universităţi putând spune că au afişat toate rezultatele.

Un alt exemplu a fost legat de declaraţiile de avere şi de interese afişate pe site-uri, raportul indicând faptul că 11 universităţi nu au niciun fel de date.

Gabriel Ispas, reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a spus că acest raport indică faptul că sunt probleme foarte serioase în sistem.

"Este obligaţia universităţilor să afişeze posturile scoase la concurs, rezultatele acestora. În cazul în care constataţi nereguli, vă rog să sesizaţi CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare) aceste situaţii, pentru că ar putea fi invalidate concursurile. Ministerul Educaţiei nu are toate pârghiile pentru a face curăţenie în învăţământul superior întrucât există autonomie universitară", a mai spus Gabriel Ispas.

El a precizat că, în perioada 2012-2014, au fost închise 600 de programe de studii, dar comparativ cu numărul mare al acestora, cifra pare nesemnificativă.

"Nu s-a făcut poate suficient pentru a ajunge la un învăţământ de calitate. Împreună cu societatea civilă ar trebui să definim tipul de învăţământ pe care ni-l dorim, pentru că atunci când este vorba de autonomie, universităţile spune că au drepturi, dar când e vorba de obligaţii, nu mai este valabilă autonomia. De asemenea, au apărut şi nişte situaţii prin care universităţile care nu obţin acreditare pentru programe de studii încearcă să le închidă şi redeschid alte programe. Să decidem ce vrem să facem şi unde vrem să ajungem. Sunt foarte multe lucruri care nu ţin de Ministerul Educaţiei", a mai spus Ispas.

La rândul lui, Andrei Pleşu a spus că problema educaţiei este una de perspectivă a securităţii naţionale.

"Se vorbeşte foarte mult despre probleme esenţiale, că sunt probleme de securitate naţională. Vă spun că problema educaţiei este o problemă de perspectivă a securităţii naţionale, au fost prea mulţi miniştri, prea multe proiecte ale Legii educaţiei, unii miniştri au avut probleme de plagiat, chiar şi primul ministru a avut această problemă, dar cred că nu aceasta este problema, pentru că sunt foarte multe teze în această situaţie, pentru că obţinerea doctoratului se face prea uşor. Mai grav este ceea ce a spus primul ministru, şi anume că pe vremea dumnealui nu se citau sursele, este mai grav decât derapajul însuşi", a mai spus Pleşu, adăugând că problemele educaţiei sunt probleme de sistem.

Andrei Pleşu a adăugat că guvernarea, modul în care sunt plătiţi profesorii şi cum sunt pregătiţi studenţii "trebuie să meargă la un loc".

"Faptul că se intră fără examen nu duce nici la studenţi de calitate, nici la profesori motivaţi şi dacă se adaugă o guvernare capricioasă, nu ne ajută. Nu putem spune să ne salveze studenţii pentru că guvernul nu are bani, iar profesorii au probleme. Faptul că apar atâtea proiecte de lege configurează modul dezorganizat în care se spune «te descurci». Dacă sistemul ar fi organizat, atunci te încurci, pentru că te-ai obişnuit cu dezorganizarea. Cred că trebuie însă să lărgim problematica la învăţământul secundar. Dacă veţi vedea pe site cum arată proiectele de curs şi cele de grad, veţi vedea că sunt mai slabe decât ale unui student", a mai spus Pleşu.

El a vorbit apoi despre plecarea tinerilor din ţară, arătând că mai gravă decât aceasta este revenirea elitelor, pe care, din păcate, nu le doreşte nimeni.

"Este foarte gravă plecarea tinerilor din ţară, dar sunt foarte îngrijorat de faptul că am cunoscut foarte mulţi foarte care au fost la mari universităţi din lume, se întorc în ţară şi nu sunt absorbiţi de nicio universitate. Universităţile sunt etanşe, nu suntem pregătiţi să îi primim pe cei care se întorc. Este la fel de grav ca şi plecarea tinerilor din ţară", a mai spus Pleşu, felicitând tinerii pentru realizarea acestui studiu.