Raportul Departamentului de Stat al SUA: Stereotipurile şi limbajul discriminator în referirile la romi, răspândite în România

Autorii Raportului au estimat că în România sunt între 1,8 şi 2,5 milioane de romi, reprezentând aproximativ zece la sută din totalul locuitorilor ţării. Documentul menţionează însă că, potrivit celui mai recent recensământ, din 2002, în România ar fi sub 550.000 de romi, iar conform unui raport guvernamental din 2008, numărul acestora ar fi de 1,2 milioane.

Motivul acestor diferenţe, conform ONG-urilor, ar fi faptul că mulţi romi nu şi-au dezvăluit etnia sau nu au acte de identitate, notează Departamentul de Stat al SUA.

Autorii documentului arată că discriminarea romilor este în continuare o îngrijorare majoră şi că membrii acestei comunităţi s-au plâns de violenţe ale poliţiei devenite rutină, inclusiv bătăi şi hărţuiri. De asemenea, potrivit documentului citat, atât presa internaţională, cât şi cea română, precum şi observatorii au raportat pe larg despre discriminarea romilor în societate.

"Stereotipurile şi folosirea unui limbaj discriminator la adresa romilor sunt răspândite; jurnaliştii şi câţiva importanţi oficiali guvernamentali au făcut declaraţii caracterizate de membrii comunităţii rome drept discriminatorii", se mai arată în document.

Oficialii americani citează un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe din februarie 2010, în care ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a menţionat: "Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă".

Departamentul de Stat al SUA precizează că aceste afirmaţii făcute de ministrul Baconschi i-au atras critici şi cereri de a-şi prezenta demisia din partea ONG-urilor, care au făcut şi plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În noiembrie 2010, CNCD a hotărât că afirmaţiile lui Baconschi au fost disciminatorii şi l-au mustrat, recomandându-i să se exprime cu grijă în viitor.

În 9 martie şi 28 septembrie, europarlamentarul Gigi Becali, finanţatorul echipei de fotbal Steaua, l-a numit "ţigan" pe patronul Rapidului, George Copos, a mai reţinut Departamentul de Stat al SUA în documentul citat. În 15 martie, Becali a mai spus că fără jucătorii Rapidului echipa naţională de fotbal ar fi mai albă. În urma acestor declaraţii, conducerea Rapidului a cerut CNCD să sancţioneze afirmaţiile lui Gigi Becali, în final acesta primind amendă de la Consiliu. Becali a contestat amenda în instanţă, Departamentul de Stat al SUA notând că la momentul realizării raportului procesul nu era definitivat.

Autorii Raportului atrag atenţia că sloganurile rasiste sunt în mod constant afişate în timpul meciurilor de fotbal din ţară.

Totodată, documentul notează şi că, în 8 şi 9 septembrie, în interviuri la posturile de televiziune şi radio, preşedintele Traian Băsescu spunea că atunci care s-a decis schimbarea denumirii ţiganilor în romi s-a luat o decizie greşită, europenii făcând confuzie între romi şi români.

În Raport se face referire şi la faptul că, într-un interviu acordat postului B1 TV, preşedintele Traian Băsescu a spus, referitor la repatrierea romilor din Franţa, că membrii acestei comunităţi îşi lasă copiii la cerşit, în vreme ce părinţii merg deseori la furat. "Ceea ce fac aici, vroiau să facă şi în Franţa", a spus Băsescu, adăugând că, în accepţiunea romilor, a te muta dintr-un loc în altul înseamnă a munci.

Totodată, documentul menţionează şi faptul că preşedintele Traian Băsescu a spus, în noiembrie, în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, că ţara a eşuat în integrarea romilor nomazi, pentru că oricum "foarte puţini dintre ei vor să muncească". El a adăugat că mulţi dintre aceştia s-au obişnuit să trăiască din ceea ce fură.

Autorii Raportului fac referire şi la o declaraţie din octombrie a fostului jucător de tenis Ilie Năstase, care a susţinut că sprijină politica de repatriere a romilor dusă de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, adăugând că el i-ar trimite pe romi în judeţul Harghita, unde majoritatea locuitorilor sunt maghiari, pentru a "schimba configuraţia etnică a regiunii". În decembrie, CNCD l-a amendat pe Ilie Năstase cu 600 de lei pentru afirmaţiile discriminatorii la adresa comunităţii rome.

Documentul citat mai notează că nu s-au înregistrat progrese în plângerile depuse la parchet de către oficiali ai organizaţiei Romani Criss privind incidentul din aprilie 2009, când fanii echipei de fotbal Dinamo au strigat sloganuri rasiste şi au afişat bannere cu mesaje discriminatorii la adresa romilor, în contextul unui meci cu echipa Rapid.

Totodată, Raportul menţionează şi remarcile discriminatorii ale liberalului Ludovic Orban, precum şi evacuările forţate ale romilor în Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, precum şi alte localităţi.

ONG-urile susţin şi că romii nu au acces la o serie de servicii publice, trăiesc în sărăcie, nu beneficiază de şanse egale la angajare, copiii renunţă la şcoală, nu primesc o îngrijire a sănătăţii corespunzătoare şi sunt, în mod continuu, discriminaţi. Potrivit barometrului incluziunii sociale din 2010, 45 la sută dintre romi nu aveau un loc de muncă stabil, iar ONG-urile au atras atenţia şi asupra discriminării copiilor romi în şcoli, de către profesori şi alţi elevi, potrivit documentului citat.

În Raport se menţionează că deşi Ministerul Educaţiei a emis un ordin, în martie, prin care a interzis segregarea elevilor şi studenţilor romi, au existat sesizări privind faptul că unii copii au fost aşezaţi în ultimele băncile în clase, că sunt ignoraţi de către profesori sau că sunt hărţuiţi de alţi colegi. În unele comunităţi, autorităţile au plasat elevii romi în clase separate sau chiar în şcoli speciale, se mai arată în documentul citat. Romani Cris a identificat cazuri de segregare în Albeni, Corabia, Cugir şi Polovragi.

Departamentul de Stat al SUA mai notează că ONG-urile din domeniu au lansat proiecte vizând zeci de şcoli, prin care părinţii, elevii şi profesorii, atât romi, cât şi români, să participe la activităţi interculturale.

Pe de altă parte, o cercetare a Agenţiei Împreună pentru Dezvoltarea Comunităţii a arătat că, în 100 de şcoli, elevii romi primesc educaţie la un nivel inferior celorlalţi copii, sunt discriminaţi de colegi şi profesori şi, drept urmare, mulţi dintre ei renunţă la şcoală. Alte motive pentru renunţarea la şcoală sunt lipsa rechizitelor şcolare şi a hainelor, notele mici, lipsa interesului părinţilor în a-şi trimite copiii la şcoală şi căsătoriile la vârste fragede.

În ceea ce priveşte accesul la sănătate, ONG-urile au reclamat faptul că unii medici interzic accesul pacienţilor romi la tratament şi consultaţii, dând ca exemplu cazul unui ginecolog din Târgu Neamţ care a refuzat să trateze trei femei de etnie romă. Potrivit unui raport privind accesul romilor la serviciile de sănătate publică, citat în raport, deşi 87 la sută dintre respondenţi au medic de familie, cei mai mulţi nu au acces la servicii medicale pentru că nu au bani, sunt discriminaţi de echipa medicală sau nu sunt informaţi cu privire la drepturile lor.

Departamentul de Stat al SUA a mai constatat că romii sunt excluşi şi din sistemele administrativ şi legal, aproape cinci la sută nu au certificate de naştere, iar între 1,9 şi şase la sută nu au cărţi de identitate. Lipsa documentelor de identitate îi împiedică pe romi să participe la alegeri, să primească beneficii din partea statului, să acceseze asigurările medicale sau să intre pe piaţa muncii, mai notează autorii Raportului. Conform documentului, venitul lunar mediu în gospodăriile rome este de 657 de lei.

Totodată, Departamentul de Stat al SUA a mai notat în Raport faptul că femeile rome sunt discriminate atât din punct de vedere al genului, cât şi din punct de vedere al etniei. Acestea nu au, deseori, cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a se încadra pe piaţa muncii, numai 26 la sută dintre ele fiind angajate. Venitul mediu lunar al unei femei de etnie romă era, în 2006, de 106 lei.

ONG-urile au criticat, de asemenea, în 2010, ineficienţa Guvernului în implementarea unei strategii de integrare a romilor. Potrivit documentelor oficiale, citate în Raport, 88 de proiecte vizând acest aspect, finanţate prin Fondul Social European, erau în curs de derulare la sfârşitul anului 2010.

Agenţia Naţională pentru Romi a primit şi ea critici din partea ONG-urilor, care au spus că responsabilităţile acesteia sunt prea extinse, de multe ori suprapunându-se cu alte organisme guvernamentale.