RAPORTUL în cazul Colectiv, care arată situaţia dezastruoasă din spitalele româneşti, „la nivelul anilor '90”, pierdut de Ministerul Sănătăţii

În cadrul raportului intrat în posesia MEDIAFAX se atrage atenţia asupra dezorganizării din noaptea incendiului din Colectiv, dar sunt consemnate şi măsuri care trebuie luate pentru evitarea problemelor cu care sistemul s-a confruntat.

„Prevenţia colonizării/infectării plăgilor arse: Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare şi alte complicaţii septice cu germeni multirezistenţi provenind din mediu spitalicesc. Recomandări: Strategia naţională de prevenire a infecţiilor asociate ingrijrilor medicale- în circuit de avizare internă, ca şi înfiinţarea Comisiei Naţionale Intersectoriale care să aprobe/actualizeze această strategie şi planul de aplicare al acesteia; finanţare- AP ATI şi AP Arsuri, program de prevenţie infecţii nosocomiale; fişa de proiect pentru formare personal medical în domeniul prevenţiei infecţiilor nosocomiale pentru 7.800 de persoane!”, reiese din raportul făcut la cererea fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Raportul întocmit de către Elena Copaciu, consilier onorific al cabinetului ministrului Vlad Voiculescu, arată că nu există personal „ultracalificat în managementul pacientului critic cu complicaţii hemoragice severe”, iar capacitatea laboratoarelor din spitalele de urgenţă este „extrem de limitată, la nivelul anilor '90”.

De asemenea, raportul ministerului notează faptul că în fişa generală de observaţii a pacienţilor nu este ataşată fişa de observaţii din terapia intensivă. Mai mult, se precizează că „înscrisurile sunt greu lizibile şi greu de urmărit”. Analiza finală şi acurateţea expertizelor este dificil de efectuat din cauza lipsei investigaţiilor paraclinice „în multe cazuri”.

O altă problemă majoră menţionată în raport este legată de „lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul ars, deci, există un risc mare de infecţii”. În acest caz, se recomandă ca „bolnavii arşi grav să fie trataţi în rezerve individuale cu caracteristici arhitectonice adecvate nevoilor lor, iar în caz de victime multiple, vor petrece timpul minim în incintă cu mai mulţi pacienţi; acolo unde este posibil- se pot folosi sălile de operaţie că zona temporară de izolare”.

Din document mai reise că „nu se va face toaletă chirurgicală a pacienţilor cu arsuri în UPU, ci în sala de operaţie”, iar o altă problemă majoră este legată de „lipsa condiţiilor adecvate (sisteme de climatizare conforme cu nevoile marelui ars şi a zonei de tratare a aerului) în spitalele care au internat victimele de la club”. În acest caz, se propune o verificare de către Corpul de Control al ministerului Sănătăţii a „investiţiile făcute de MS şi de autorităţile locale în sisteme de ventilaţie în unităţile spitaliceşti şi starea acestora şi gradul de amortizare al investiţiilor”.

În ceea ce priveşte infrastructura pentru arşi, raportul scoate în evidenţă că, la data de 30 octombrie 2015, pentru Spitalul de Arşi Bucureşti „există recomandarea să interneze toate cazurile grave din ţară fără să dispună de infrastructura necesară pentru arşii grav”. La nivel naţional, mai există cinci paturi la Spitalul de Urgenţă, Timişoara, două paturi la Spitalul Militar Central Bucureşti, alte două paturi la Spitalul „Agripa Ionescu”.

Raportul precizează că a existat „un număr mare de incidente majore şi decese legate de transferul aeromedical”, dar şi că există mai multe neconcordanţe legate de „modul de selectare al pacienţilor pentru transfer, momentul transferului, decizia finală de transportabilitate şi lipsa unui medic de terapie intensivă cu experienţă în ventilaţia mecanică din echipa de transfer”.

O altă „problemă majoră de securitate este reprezentată de lipsa planului alb la nivelul spitalelor de urgenţă. "Au fost spitale care au anunţat că au declanşat Plan Alb, dar la nivel de DSP nu există o coordonare a acestora. (...) Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană şi mai puţin datorită unui plan anterior de mobilizare, cunoscut cadrelor medicale şi exersat prin simulări. Planul ar fi presupus existenţa unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă, realocarea urgenţelor către alte spitale, care nu erau implicate în îngrijirea răniţilor- lucru care nu s a întâmplat!”, mai este menţionat în respectivul raport.

Actualul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, a explicat, printr-un comunicat de presă, că în instituţia pe care o conduce, nu există înregistrat un astfel de raport. De asemenea, acesta a declarat, pentru MEDIAFAX, că „şefii departamentelor din minister au declarat sub semnătură că acest document nu se regăseşte în instituţie”.

„La Ministerul Sănătăţii nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conţină informaţii privind intervenţia autorităţilor sanitare în cazul „Colectiv”. Un astfel de document nu se regăseşte nici în Protocolul de predare-primire care a fost semnat de către cei doi miniştri în data de 5 ianuarie 2017, atunci când coordonarea Ministerului Sănătăţii a fost preluată de către ministrul Sănătăţii, prof. dr. Florian Bodog de la ministrul Vlad Voiculescu”, reise din comunicatul instituţiei.

În replică, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, pe mandatul căruia s-a întocmit acest raport, a explicat, pe pagina sa personală de Facebook că „raportul este înregistrat cu nr 9/3.01.2017 la registratura cabinetului MS de unde ulterior a fost remis Direcţiilor de specialitate din MS. Şi nu pot să cred că domnul Bodog, secretarii de stat şi consilierii dânsului nu ştiu despre acesta. Şi nu pot să cred că domnul Bodog nu ştie cum funcţionează o registratură. Într-un punct are dreptate domnul Bodog: raportul nu este elaborat „la începutul anului 2017”, ci în cele şapte luni premergătoare, atât cât eu şi echipa mea am fost la Ministerul Sănătăţii. Nu îşi închipuie nimeni că echipa dumnealui s-ar fi ocupat cu aşa ceva..”.

Vlad Voiculescu mai precizează că autorul raportului, Elena Copaciu, „îi cerea pe 13 Octombrie domnului ministru Bodog o audienţă pentru a ajuta la eliminarea barierelor pentru aplicarea ordinului 476, referitor la îngrijirile medicale pentru pacienţii cu arsuri”.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.