Răspunsul Patriarhiei în faţa acuzaţiilor că instituţia nu ar plăti dările către stat: BOR nu beneficiază de privilegii, ci de facilităţi fiscale. Sunt plătite taxe şi impozite

„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, joi, de Patriarhie.

Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din Romania, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.

„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din Romania (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.

Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.

„Biserica Ortodoxă Romană, ca şi celelalte culte religioase, este impozitată de către stat şi beneficiază de anumite facilităţi fiscale, exact ca orice altă organizaţie a societăţii civile, inclusiv pentru efortul şi capacitatea cultelor religioase de a integra peste 99,8% din populaţia rezidentă a României. Astăzi, independent de numărul şi dimensiunea proprietăţilor confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza şi culminând cu regimul comunist, tema retrocedărilor are de-a face cu reconstituirea dreptului fundamental la proprietate şi nu trebuie pusă în balanţă cu aceea a facilităţilor fiscale. Biserica merită menţinerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizaţii ale societăţii civile (bazat pe facilităţi fiscale, nu privilegii), indiferent dacă i se retrocedează toate proprietăţile confiscate sau nu se întâmplă acest lucru”, conchide sursa menţionată.

Citeşte şi: Bistriţa: Autorităţile au semnat contractul pentru modernizare a drumului Poarta Transilvaniei

Citeşte şi: Mircea Popa, profesor la UMF Carol Davila, numit de Florian Bodog manager al Institutul Cantacuzino