AMP şi CJI: Acţiunea ANC de a bloca accesul la 40 de site-uri pornografice este „ilegală”

Potrivit semnatarilor scrisorii, blocarea unor site-uri este "o măsură injustă", atâta vreme cât titularul site-ului nu este notificat de măsura luată. "Chiar dacă Legea 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei prevede această măsură, pentru toate acele site-uri se aplică şi definiţiile Legii 365/2002 privind comerţul electronic, a cărei autoritate de reglementare este tot ANC, astfel încât funcţionarii ANC aveau posibilitatea să îi contacteze pe proprietarii site-urilor, să îi notifice cu privire la problemele ridicate de plângerea trimisă şi să le dea un timp de răgaz să modifice site-ul pentru a corespunde rigorilor legii. Eventual ANC putea aplica o amendă conform Legii 365/2002 proprietarilor site-ului respectiv. De asemenea, câtă vreme nu există nicio procedură de de-listare şi nicio informare publică cu privire la acest aspect, avem de-a face cu un potenţial abuz. Chiar dacă s-au schimbat condiţiile iniţiale cu privire la blocarea site-ului, nimic nu stipulează cum se poate face delistarea", spun asociaţiile.

Totodată, cele patru asociaţii consideră că decizia ANC a judecat conţinutul unui site, aspect ce putea fi decis doar de o instanţă de judecată. "Lista site-urilor blocate face dovada că decizia ANC a fost lapidară şi insuficient judecată. Astfel, unul dintre site-uri este binecunoscut ca un site de tip User generated content (şi care conform Legii 365/2002 privind comerţul electronic nu este considerat responsabil până în momentul în care este notificat cu privire la conţinutul presupus ilegal găzduit), iar altul este în fapt un redirect către un alte site in .com. Lista site-urilor blocate mai include şi site-uri fără conţinut (doar "parcate" pe un server)", se arată în scrisoare.

Semnatarii scrisorii mai spun: "Subiectul definiţiei a ceea ce înseamnă «pornografie» suscită discuţii aprinse în doctrina şi jurisprudenţa internaţională, inclusiv în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau Curţii Supreme a Statelor Unite, astfel încât a lăsa un funcţionar public să decidă asupra acestei calificări reprezintă o măsură injustă şi fără posibilitate de apelare".

Prețul petrolului continuă să scadă pe fondul tensiunilor dintre SUA și Ucraina

14:13

Unul din doi adulți din întreaga lume va fi obez sau supraponderal până în 2050

14:06

Potrivit asociaţiilor decizia ANC nu rezolvă problema de fond, respectiv accesul copiilor la material cu caracter pornografic.

"Chiar dacă măsura ANC ar fi aplicată de cei peste 1.000 de ISP-işti din România, aceasta nu va rezolva deloc problema de fond – accesul copiilor la material cu caracter pornografic. Reamintim ANC că, indiferent dacă ne place sau nu, materialul pornografic este legal în Europa şi în România, dar intră în categoria de conţinut potenţial dăunător («harmful content», conform termenilor folosiţi de Consiliul Europei), care nu poate fi blocat ca un conţinut ilegal, ci ar putea doar să fie reglementat distinct. De altfel, dincolo de cele 40 de site-uri blocate, rămân alte câteva mii de site-uri găzduite în România şi alte câteva milioane găzduite în străinătate, deci problema nu este nici măcar pe departe atinsă de acţiunea ANC", se spune în scrisoare.

În plus, cele patru asociaţii spun că ar fi fost interesant dacă Autoritatea ar fi fost mai preocupată de soluţiile europene adoptate pentru această problemă, "în special educaţia şi informarea, dar şi realizarea de hotline-uri pentru anunţarea conţinutului ilegal, cum este pornografia infantilă".

De asemenea, asociaţiile atrag atenţia că "niciuna dintre autorităţile româneşti nu a participat la recenta consultare a Comisiei Europene care includea posibilitatea găsirii de soluţii pentru verificarea copiilor pe Internet". "Din păcate, nu există nicio informaţie publicată pe site-ul ANC cu privire la utilizarea în siguranţă a Internetului pentru copii, părinţi sau educatori – măsuri ce ar fi trebuit să intre în planul de acţiuni al ANC, dacă protecţia pe Internet a copiilor reprezintă unul din subiectele urmărite de ANC", spun semnatarii scrisorii.

ANC a solicitat, în 11 decembrie, principalilor furnizori de internet să blocheze accesul la 40 de site-uri pornografice găzduite în România, pe motiv că acestea ar putea fi accesate de minori, nefiind parolate sau taxate.

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI), ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Societatea pentru Justiţie – SoJust cer ANC să nu blocheze accesul la 40 de site-uri pornografice găzduite în România, prin intermediul unei scrisori deschise, intitulată "Blocarea a 40 de site-uri pentru liniştea dumneavoastră?!".

"Decizia recentă a Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii cu privire la cererea trimisă către furnizorii de servicii Internet (ISP), la sfârşitul săptămânii trecute, pentru blocarea a 40 de site-uri pornografice care nu ar respecta prevederile Legii 196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei a stabilit un precedent periculos cu privire la accesul liber la internet al cetăţenilor români. Dezavuăm măsura stabilită de ANC şi cerem de urgenţă retragerea cererii către ISP şi acţionarea pe căi legale existente pentru rezolvarea situaţiei site-urilor respective", se arată în scrisoarea semnată de Claudiu Gămulescu, preşedinte APTI, Liana Ganea, coordonatoarea programului FreeEx, ActiveWatch – AMP, Ioana Avădani, director executiv CJI, şi Adrian Neacşu, preşedinte SoJust.

"Considerăm acţiunea Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii injustă, inutilă şi ilegală şi cerem de urgenţă revocarea acestei măsuri care transformă ISP în nişte cenzori ai conţinutului de pe Internet, contravenind legislaţiei româneşti şi europene. De asemenea, facem apel către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor şi către noul Parlament ales să înceapă imediat procedura de modificare a Legii 193/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei, pentru a o transforma dintr-un instrument de cenzură într-un act cu o eficienţă pentru scopul dorit: protecţia copiilor pe Internet faţă de conţinutul potenţial dăunător", se arată în scrisoarea adresată ANC.

Cele patru asociaţii consideră că blocarea prin ISP este o măsura care încalcă libertatea de exprimare. "Această metodă este folosită în mod curent doar de state în care principiile drepturilor omului nu sunt respectate şi în care se încearcă cenzurarea informaţiilor publicate pe Internet care sunt considerate «nepotrivite» de către stat (Iran, China, etc.). ISP are în toată lumea, inclusiv în România, prin Legea 365/2002 privind comerţul electronic, un rol de intermediar tehnic care nu trebuie să fie implicat în decizii asupra conţinutului tranzitat", afirmă cele patru asociaţii.

În plus, spun asociaţiile, blocarea unui IP este o "măsură iluzorie şi greşită".

"IP-ul unui site poate fi blocat tehnic la nivelul unui ISP. În acelaşi timp, aceasta nu înseamnă că site-ul nu îşi poate schimba IP-ul serverului unde este găzduit, devenind disponibil, în câteva ore sau chiar mai puţin, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat (lucru deja practicat de unele din paginile web de pe lista trimisă de ANC). Astfel ne îndreptăm către un joc periculos şi inutil de-a şoarecele şi pisica. Blocarea unui IP la nivelul unui ISP este greşită, pentru că măsura blochează toate site-urile legale găzduite pe acelaşi IP. Cum multe dintre site-urile din România sunt găzduite pe un «shared server» (găzduire partajată), aceasta duce în mod implicit la imposibilitatea de a avea acces la alte site-uri care există în mod legal. Este iluzorie ideea că blocarea unui IP va produce efecte, câtă vreme orice utilizator Internet poate să îşi schimbe DNS-urile, printr-un serviciu de OpenDNS, pentru a avea acces la pagina web blocată", se mai spune în scrisoare.

Citeşte mai multe…