Ucraina lucrează la dezvoltarea propriilor sisteme de apărare aeriană, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrski într-un interviu acordat postului de ştiri ucrainean TSN.
Ucraina a făcut lobby pe lângă partenerii internaţionali pentru mai multe sisteme de apărare aeriană în urma intensificării atacurilor ruseşti care vizează infrastructura energetică.
„În perioada sovietică, noi produceam toate sistemele de control pentru sistemele antiaeriene. Cu alte cuvinte, avem capacităţile şi posibilităţile de a crea şi lucrăm la crearea propriului nostru complex naţional de apărare aeriană”, a declarat Sîrski pentru TSN.
Sistemul autohton al Ucrainei urmăreşte să egaleze sistemul Patriot, fabricat în SUA, a spus el.
Sîrski a declarat că ameninţarea reprezentată de noua rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune a Rusiei, Oreshnik, este o motivaţie puternică pentru Kiev de a-şi produce propria apărare antiaeriană antirachetă. Doar câteva sisteme de apărare aeriană pot respinge Oreshnik, a spus Sîrski, iar Ucraina nu posedă încă astfel de sisteme.
„Acest lucru ne încurajează să ne creăm propriul sistem de apărare aeriană, care nu ar fi doar un sistem de apărare aeriană, ci şi un sistem antirachetă”, a spus el.
„Acest lucru ne încurajează să negociem activ cu aliaţii noştri pentru a obţine un astfel de sistem. Şi, desigur, acest lucru ar trebui să ne încurajeze să creăm un sistem modern de rachete care ar putea fi un factor de descurajare împotriva utilizării unor astfel de arme de către ruşi.”
Pe 18 ianuarie, Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei a anunţat primirea a trei vehicule specializate pentru deminare din partea Sloveniei. Aceste vehicule vor sprijini eforturile continue de curăţare a minelor şi a muniţiilor neexplodate din regiunile afectate.
Forţele ucrainene au doborât cu succes 43 de drone de atac ruseşti în timpul nopţii, au confirmat Forţele Aeriene ale Ucrainei în dimineaţa zilei de 19 ianuarie, scrie The Kyiv Independent.
Fostul cancelar german Angela Merkel a evidenţiat rolul crucial al unei NATO unite, consolidată de o conducere fermă a SUA, în contracararea ambiţiilor preşedintelui rus Vladimir Putin. Vorbind pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, Merkel a subliniat că o alianţă coerentă este esenţială pentru protejarea suveranităţii Ucrainei şi asigurarea stabilităţii regionale în faţa provocărilor actuale.
Rusia a condamnat recentul acord de parteneriat pe 100 de ani dintre Ucraina şi Regatul Unit, exprimând o opoziţie puternică faţă de orice formă de cooperare între cele două naţiuni în ceea ce priveşte Marea Azov. Acordul subliniază alianţa strategică pe termen lung dintre Kiev şi Londra, pe care Rusia o consideră inacceptabilă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania ar putea lua în considerare trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina dacă se va stabili un armistiţiu. Vorbind pe 18 ianuarie, Pistorius a subliniat responsabilitatea Germaniei ca cel mai mare partener european din NATO: „Vom avea, evident, un rol de jucat,” a spus el, referindu-se la monitorizarea şi sprijinirea eforturilor de pace din regiune.
Ministrul adjunct al Apărării, Serhii Melnyk, a declarat că studenţii care nu promovează examenul militar sau refuză să depună jurământul militar nu vor mai putea urma învăţământul superior. „Dacă studenţii nu pot trece examenul sau refuză să depună jurământul, nu vor putea continua studiile în instituţiile de învăţământ superior,” a explicat Melnyk.