„Drona a fost doborâtă cu focuri de armă automată. Aparatul de zbor era echipat cu sistem video şi efectua operaţiuni de recunoaştere, filmând mijloacele tehnice pentru supravegherea frontierei”, au comunicat autorităţile militare din Belarus, principalul aliat al Rusiei.
Drona a fost localizată pe partea belarusă a frontierei cu Ucraina, în districtul Kobrin.
O altă dronă ucraineană a fost doborâtă de armata din Belarus pe 2 noiembrie, în regiunea Gomel.
Aproximativ 50 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi într-un atac de artilerie ucraineană cu rază lungă de acţiune, a declarat miercuri armata de la Kiev, într-un caz rar în care Ucraina susţine că a provocat pierderi majore într-un singur incident.
Într-o postare pe Facebook, statul major al forţelor armate a precizat că Rusia a suferit aceste pierderi marţi, când forţele ucrainene au bombardat satul Denezhnykove, la 70 km în spatele liniilor de front din provincia Luhansk, în estul ţării, relatează agenţia Reuters.
Statul major ucrainean nu a oferit alte detalii. Ministerul rus al Apărării nu a comentat situaţia.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, afirmă că explozia produsă marţi în sud-estul Poloniei, în apropierea frontierei cu Ucraina, probabil a fost cauzată de tentativa armatei ucrainene de a intercepta o rachetă a Rusiei.
„Materialele colectate de serviciile noastre şi furnizate de aliaţii noştri indică, cel mai probabil, că explozia din Przewodów, în estul Poloniei, a fost cauzată de doborârea şi distrugerea unei rachete ruse. Forţele ucrainene, care contracarau un atac masiv al Rusiei, au lansat rachete pentru doborârea unor rachete ruse. Există multe indicii că una dintre aceste rachete a căzut pe teritoriul Poloniei fără intenţia vreunia dintre părţi”, a afirmat Mateusz Morawiecki, citat de postul de televiziune CNN.
Un oficial american a declarat, sub protecţia anonimatului, că armata ucraineană a transmis Statelor Unite şi altor naţiuni aliate că a încercat să intercepteze o rachetă rusă în intervalul şi în apropierea zonei din sud-estul Poloniei unde s-a produs incidentul.
Deocamdată, nu s-a stabilit cu certitudine dacă vreuna dintre rachetele lansate de sistemele antibalistice ucrainene a căzut în Polonia. Însă armata ucraineană a transmis aceste informaţii pentru a ajuta autorităţile militare americane care evaluează cazul.
„Vrem acces imediat la locul incidentului, pentru a examina cazul împreună cu partenerii. Aşteptăm din partea partenerilor noştri informaţiile pe baza cărora au tras concluziile că incidentul ar fi putut fi cauzat de sistemele antiaeriene ucrainene”, a declarat Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare de la Kiev, citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Monde.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri, la finalul unei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic, că incidentul din Polonia, soldat cu doi morţi probabil a fost cauzat de căderea unei rachete antiaeriene ucrainene. „Analiza noastră preliminară sugerează că incidentul probabil a fost cauzat de o rachetă antiaeriană ucraineană lansată pentru apărarea teritoriului ucrainean de atacuri ruse cu rachete de croazieră”, a declarat Stoltenberg. La rândul său, preşedintele Andrzej Duda a declarat că nu există indicii că incidentul produs marţi ar fi un atac intenţionat asupra Poloniei.
Marţi, Rusia a tras peste 100 de rachete asupra Ucrainei, distrugând infrastructura energetică şi lovind clădiri rezidenţiale.
Agenţia Associated Press citează trei oficiali americani care afirmă că o evaluare preliminară sugerează că racheta care a lovit Polonia a fost lansată de forţele ucrainene împotriva unei rachete ruseşti care se apropia.
Oficialii, care nu sunt autorizaţi să discute public despre acest subiect, au vorbit cu AP sub rezerva anonimatului.
Anterior, marţi, preşedintele Biden a declarat că este „puţin probabil” ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia.
Racheta a aterizat în satul Przedwodow, în apropiere de graniţa cu Ucraina, provocând moartea a două persoane.
Autorităţile ucrainene au raportat marţi lovituri aeriene ruseşti în întreaga ţară, de la est la vest, inclusiv atacuri în Kiev care au lovit clădiri rezidenţiale. Au fost semnalate în ţară şi atacuri asupra unor instalaţii energetice care au lăsat fără curent electric zone mari.
Atacurile ruseşti vin după ce Ucraina a înregistrat unul dintre cele mai mari succese militare de până acum – recucerirea, săptămâna trecută, a oraşului Kherson din sudul ţării.
Preşedintele Joe Biden a declarat miercuri că este „puţin probabil” ca o rachetă care a ucis două persoane în Polonia, ţară membră NATO, să fi fost lansată din Rusia, dar a promis sprijin pentru ancheta privind rachetă pe care polonezii au numit-o „de fabricaţie rusească”.
Biden a vorbit după ce a convocat miercuri dimineaţă, în Indonezia, o reuniune „de urgenţă” a liderilor G7 şi NATO pentru consultări privind atacul care a ucis două persoane în partea de est a Poloniei, în apropiere de graniţa cu Ucraina.
„Există informaţii preliminare care contestă acest lucru”, a declarat Biden reporterilor când a fost întrebat dacă racheta a fost lansată din Rusia. „Este puţin probabil, luând în considerare liniile traiectoriei, că a fost trasă din Rusia, dar vom vedea”.
Nu a fost imediat clar dacă Biden sugera că racheta nu ar fi fost deloc lansată de Rusia. Ucraina încă mai păstrează stocuri de armament de producţie ex-sovietică şi rusă, inclusiv sistemul de rachete de apărare aeriană S-300.
Preşedintele american, care a fost trezit peste noapte de personal ca urmare a incidentului grav din Polonia, în timp ce se afla în Indonezia pentru summitul G20, l-a sunat miercuri dimineaţă pe preşedintele polonez Andrzej Duda pentru a-şi exprima „profundele condoleanţe” pentru pierderea de vieţi omeneşti. Biden a promis pe Twitter „sprijinul deplin al SUA pentru ancheta poloneză şi asistenţă în cadrul acesteia” şi „a reafirmat angajamentul de fier al Statelor Unite faţă de NATO”.
Potrivit Tratatului, Articolul 4 prevede: întrunirea Consiliului Nord-Atlantic sau organizarea de consultări în alte formate în cazul unei situaţii care ar putea genera riscuri asupra integrităţii teritoriale a unui stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
Sistemul decizional al Alianţei Nord-Atlantice include activarea formatului de consultări, în baza Articolului 4, pe fondul apariţiei unei situaţii de criză care ar putea afecta spaţiul nord-atlantic.
Toate deciziile în cadrul NATO sunt luate prin consens, după discuţii şi consultări între statele membre. Acest tip de consultări, ce reprezintă parte a cadrului decizional central al Alianţei, conferă statelor membre oportunitatea schimbului de opinii şi informaţii şi de abordare a chestiunilor prioritare pentru obţinerea unui acord şi adoptarea paşilor de urmat în planul concret al acţiunii.
Consultările se pot desfăşura pe totalitatea subiectelor de interes pentru Alianţă, inclusiv pe marginea activităţilor curente ale organizaţiei, faţă de obiectivele sale principale şi în ce priveşte rolul său fundamental – apărarea colectivă a tuturor statelor sale membre.
Formatul consultărilor întăreşte rolul dimensiunii politice a NATO, oferind statelor membre cadrul necesar exprimării opiniilor şi poziţiilor oficiale. Totodată, oferă NATO un rol activ la nivelul diplomaţiei preventive prin furnizarea mijloacelor de sprijinire a evitării unui conflict, conform informaţiilor de pe site-ul oficial al NATO.
După invocarea prevederilor Articolului 4, statele se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, forul decizional principal al organizaţiei.
Acest articol a fost invocat de Turcia în mai multe rânduri, dar şi de Polonia în 2014 după prima invazie rusescă în Ucraina.
România a cerut alături de alte state în februarie activarea Articolului 4 al NATO ca urmare a atacului Rusiei asupra Ucrainei.
Preşedintele american Joe Biden a vorbit cu Jens Stoltenberg, şeful NATO.
Ambasadorii NATO vor participa astăzi la o întâlnire de urgenţă privind Polonia, a fost anunţat de un purtător de cuvânt al Alianţei, după ce Varşovia a declarat că evaluează activarea articolului 4 din tratatele NATO , are prevede că atunci când o ţară membră se simte ameninţată, iniţiază consultări cu alţi aliaţi.
Consiliul de Securitate al ONU va organiza o reuniune cu privire la Ucraina astăzi, la 15:00, ora locală, ora 22:00, ora României, informează ONU. Vestea vine după ştirile despre presupuse rachete ruseşti în Polonia.
Ministrul Justiţiei polonez, Zbigniew Ziobro, a declarat că racheta rusă a fost cauza exploziilor de la Przewodow.
La faţa locului lucrează o echipă de procurori împreună cu serviciile şi experţii supravegheaţi de către aceştia.
Polonia, alături de ţările baltice Lituania Letonia şi Estonia, a fost poate cea mai vehementă ţară când a venit vorba să i se opună Rusiei, cu declaraţii, dar şi cu armanent oferit Ucraina.
În repetate rânduri, preşedintele Volodimir Zelenski a considerat Polonia drept un „prieten” şi „un mare aliat”.
După ce rachete au picat în Polonia, marţi seară, oficialii ucraineni au susţinut, fără argumente însă, că este vorba despre un atac premeditat al Rusiei, încercând să implice NATO în război.
Reacţia Moscovei a fost tot timpul de negare a faptului că rachetele îi aparţin.
Prin declaraţiile a 3 oficiali, preşedintele, premierul şi ministrul Apărării, România a reacţionat la puţin timp după producerea incidentului cu cuvinte de susţinere pentru Polonia.
️Macron spune că în prezent este imposibil să fie identificaţi responsabilii pentru atacurile cu rachete de pe teritoriul polonez