Banca centrală a Rusiei a anunţat că intenţionează să anuleze, începând cu 1 ianuarie, o serie de măsuri de sprijin pentru băncile ruseşti introduse în urma impunerii sancţiunilor occidentale după ce Moscova şi-a trimis trupele în Ucraina în februarie.
Într-o declaraţie, autoritatea de reglementare a precizat că va prelungi unele măsuri, inclusiv cele privind rezervele minime obligatorii, dar va obliga băncile să îşi reia publicarea situaţiilor financiare şi nu va prelungi o relaxare a normelor privind poziţiile deschise în valută străină.
Gazprom a negat că a încălcat contractul privind livrările de gaze către compania germană Uniper, după ce Uniper a lansat o procedură de arbitraj în încercarea de a cere înapoi aproximativ 11,6 miliarde de euro în costuri suplimentare pentru livrările de gaze nelivrate.
Gazprom a declarat că intenţionează să se apere şi că nu recunoaşte legalitatea pretenţiilor Uniper.
Guvernul Marii Britanii a anunţat, miercuri, sancţiuni împotriva a 22 de oficiali ruşi implicaţi în activităţile industriei de armament şi în recrutarea militarilor ruşi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina.
Printre oficialii sancţionaţi de Londra se numără vicepremierul rus Denis Manturov, responsabil de industria militară şi de echiparea cu armament a trupelor mobilizate.
A fost sancţionat şi Arkady Gostev, directorul Serviciului rus al Penitenciarelor, pe fondul informaţiilor privind trimiterea unor deţinuţi pe frontul din Ucraina în cadrul Grupului paramilitar Wagner. Pe lista oficialilor sancţionaţi figurează şi zece guvernatori ori directori ai administraţiilor regionale din Rusia, inclusiv din republicile Daghestan, Inguşetia şi Kalmikia, conform unui comunicat al Guvernului de la Londra, postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Rusia nu mai poate câştiga războiul din Ucraina pe câmpul de luptă.
Vorbind la Conferinţa de Securitate de la Berlin, Scholz a mai spus că Germania ia în serios retorica nucleară a Rusiei, dar nu se va lăsa intimidată de aceasta.
„Ştiind ceea ce ştim astăzi, decizia de a continua Nord Stream 2 după anexarea Crimeei în 2014 a fost contribuţia Germaniei la izbucnirea războiului din Ucraina”, a declarat Buschmann în discursul de bun venit al unei reuniuni a miniştrilor justiţiei din cadrul G7, la Berlin, potrivit POLITICO.
El a adăugat că este de datoria Germaniei să „se confrunte direct cu acest adevăr” şi să „tragă concluziile corecte” din el.
„Reuniunea NATO a avut loc într-un moment critic. Ucraina a reuşit să menţină progresele pe câmpul de luptă, dar preşedintele Vladimir Putin îşi varsă mânia şi intensifică atacurile asupra populaţiei civile din Ucraina. În ultimele câteva săptămâni, Rusia a bombardat mai mult de o treime din sistemul energetic ucrainean, aducând milioane de oameni în frig şi în întuneric în condiţiile instalării temperaturilor de îngheţ. (…) Aceste acţiuni brutale asupra poporului ucrainean sunt barbare”, a declarat Antony Blinken, conform agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din statele NATO, desfăşurată la Bucureşti.
Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar a anunţat că 2.500 de civili au părăsit zona Herson îndreptându-se spre alte regiuni sigure din Ucraina.
Oamenii sunt mutaţi prin „rute sigure” către Liov şi Khmelnytskyi, se arată într-o declaraţie.
Vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk, a spus că persoanele care pleacă primesc „plăţi în numerar” atunci când ajung la gară: 2.000 UAH (53 de dolari) pentru fiecare adult şi 3.000 UAH (80 de dolari) pentru fiecare copil sau persoană cu dizabilităţi.
O explozie a avut loc miercuri la prânz la ambasada Ucrainei din Madrid . Există cel puţin o persoană rănită.
Mai exact, este vorba de un angajat al Ambasadei Ucrainei la Madrid, care a fost rănit uşor după explozia unui dispozitiv din delegaţia diplomatică. Angajatul a mers la spital după accident, au informat surse din poliţie. Se pare că persoana rănită este un cetăţean ucrainean care manipula scrisoarea în momentul exploziei.
Anunţul către Camera Naţională de Poliţie pentru explozie a fost înregistrat la ora 13.15.
Rusia, din ce în ce mai slăbită. Câte echipamente militare a pierdut şi câţi soldaţi au murit
„NATO este o Alianţă defensivă. NATO va continua să protejeze populaţiile şi să apere permanent fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat. Vom face acest lucru prin abordarea noastră de 360 de grade şi împotriva oricăror ameninţări şi provocări. Condamnăm terorismul în toate formele şi manifestările şi suntem solidari cu Turcia în durerea generată de pierderile de vieţi după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu ameninţări şi provocări din partea actorilor autoritarişti şi a concurenţilor strategici, din toate direcţiile strategice. În contextul celei mai mari ameninţări la adresa securităţii strategice din ultimele decenii şi conform Conceptului Strategic, implementăm o nouă bază a posturii descurajării şi apărării prin consolidarea acesteia şi prin dezvoltarea în continuare a întregii game de forţe solide şi gata de luptă, precum şi a capabilităţilor. (…) Menţinem angajamentul de a ne pregăti, a împiedica şi a ne apăra de atacuri ostile asupra infrastructurii esenţiale a statelor aliate”, arată Declaraţia miniştrilor de Externe din statele NATO, postată pe site-ul oficial şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.
„Orice atac asupra aliaţilor va fi urmat de o ripostă unitară şi determinată. Suntem împreună în unitate şi solidaritate şi reafirmăm legăturile transatlantice durabile între naţiunile noastre. Vom continua eforturile pentru pace, securitate şi stabilitate în întregul spaţiu euro-atlantic”, precizează miniştrii de Externe din NATO, reafirmând şi solidaritatea cu Ucraina, precum şi susţinerea pentru suveranitatea acestei ţări.
De asemenea, miniştrii de Externe notează că eventuala integrare în NATO a Finlandei şi Suediei va contribui la consolidarea securităţii spaţiului euro-atlantic.
„Reamintind că Balcanii de Vest şi zona Mării Negre au importanţă strategică pentru NATO, salutăm întâlnirea cu miniştrii de Externe din ţările partenere Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, în contextul în care Alianţa îşi intensifică susţinerea punctuală în sensul dezvoltării integrităţii şi rezilienţei acestor ţări, pentru dezvoltarea capabilităţilor şi susţinerea independenţei politice. Menţinem cu fermitate angajamentul pentru politica Porţilor Deschise. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la Summitul de la Bucureşti din 2008 şi toate deciziile ulterioare privind Georgia şi Ucraina”, subliniază miniştrii de Externe.
„Dacă, aşa cum a sugerat secretarul general NATO Jens Stoltenberg, Alianţa le va oferi fanaticilor ucraineni sisteme Patriot şi personal NATO, vor deveni imediat o ţintă legitimă a forţelor noastre armate”, a declarat Dmitri Medvedev, preşedintele Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională de la Moscova, citat de agenţia Reuters.
Nu este clar la cine se referă oficialul rus că va deveni ţintă, la sistemele Patriot, la forţele ucrainene sau la personalul NATO.
„Lumea civilizată nu are nevoie de această origanizaţie. Trebuie să prezinte scuze omenirii şi să fie dizolvată la entitate criminală”, a acuzat Medvedev, potrivit Reuters.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a cerut marţi, la reuniunea NATO de la Bucureşti, generatoare de electricitate şi sisteme antibalistice Patriot, conform cotidianului Le Monde, dar nu este clar dacă Alianţa va da curs solicitării.
Miniştrii de Externe din statele NATO au condamnat „atacurile persistente şi nechibzuite” ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina şi au anunţat noi angajamente pentru Kiev.