Purtătorul de cuvânt al Naţiunilor Unite, Stephane Dujarric, s-a declarat încrezător că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, se vor întâlni în marja evenimentelor Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, prezidat de Rusia, la sfârşitul lunii aprilie.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a anunţat anterior că o serie de evenimente vor avea loc sub mandatul preşedinţiei Consiliului de Securitate al Rusiei. Lavrov este de aşteptat să participe pe 25 aprilie la dezbaterile la nivel ministerial privind Orientul Mijlociu.
Preşedintele Comisiei de Securitate a Dumei de Stat a Rusiei, Vasili Piskarev, a anunţat pregătirea unor amendamente pentru întărirea pedepselor pentru infracţiunile de terorism, extinzând şi infracţiunile pedepsite cu închisoarea pe viaţă. „În viitorul apropiat, vom propune amendamente care vor creşte pedepsele pentru terorism. Vom mări pedepsele în conformitate cu, printre altele, articolele din Codul Penal al Federaţiei Ruse: articolul 205 (Actul de terorism); articolul 205.1 (Asistenţă în activităţi teroriste); articolul 205.2 (Apeluri publice pentru realizarea de activităţi teroriste, justificarea publică a terorismului sau propaganda terorismului)”, a scris Piskarev pe canalul său de Telegram, adăugând că va propune extinderea listei infracţiunilor pedepsite cu închisoarea pe viaţă.
„Acest lucru”, a explicat el, „este necesar pentru a ne proteja de ameninţările fără precedent cu care se confruntă ţara noastră din partea Ucrainei şi a sponsorilor săi occidentali. Oricine complotează, plănuieşte un atac terorist, ajută sau pur şi simplu îi justifică pe terorişti nu ar trebui să scape de cea mai severă pedeapsă”, consideră Piskarev.
„Evident că guvernul ucrainean nu are nimic de-a face” cu atacul în care şi-a pierdut viaţa bloggerul militar Vladlen Tatarski. „Erau partizanii ruşi”, mai exact „un grup local din Sankt Petersburg”. Acest lucru a spus Ilia Ponomarev, un politician rus în exil în Ucraina, potrivit căruia războiul „vine în Rusia”. „Cunosc oamenii din spatele atacului, dar nu pot dezvălui nimic. Ei sunt cei care trebuie să facă o declaraţie publică şi nu vreau să fac nimic împotriva voinţei lor”, explică fostul deputat şi miliardar al Dumei, precizând că nu a auzit niciodată numele Dariei Trepova.
Rusia a eliberat 12 prizonieri de război ucraineni, au anunţat de autorităţile de la Kiev, potrivit cărora printre aceştia ar fi şi doi civili, care provin din satul Lypzi, din regiunea Harkov, şi din oraşul-port Mariupol, din Doneţk, şi zece soldaţi, capturaţi în timpul luptele din regiunile Doneţk şi Lugansk. Cinci dintre prizonierii eliberaţi fuseseră grav răniţi. Decizia Moscovei de eliberare vine după ce Ucraina a decis să deporteze cinci soldaţi ruşi răniţi grav. Dar, în ciuda schimbului de prizonieri, Kievul a acuzat Rusia că nu a îndeplinit obligaţia stabilită prin Acordurile de la Geneva, care prevede eliberarea tuturor prizonierilor care se află în condiţii grave de sănătate. De la începutul conflictului, aproximativ 2.000 de prizonieri ucraineni s-au întors în patria lor, în urma unui schimb de prizonieri cu Rusia.
Soţul Dariei Trepova, tânărul de 26 de ani arestat sub acuzaţia că ar fi adus o statuetă cu explozivul care l-a ucis pe Maksim Fomin la clubul din Sankt Petersburg, crede că soţia sa „s-ar putea să fi fost victima uneo înscenări”. Daria nu este extremistă, deşi a fost împotriva războiului şi a fost oprită pentru că a participat la un protest din 24 februarie anul trecut, a explicat Dmitri Rilov, care ar fi făcut parte din Partidul Libertarian, un grup de opoziţie. „Este adevărat că niciunul dintre noi nu este în favoarea războiului în Ucraina, dar credem că acţiuni precum cea de ieri sunt inadmisibile. Sunt 100% sigur că nu ar fi fost niciodată de acord cu aşa ceva, dacă ar fi ştiut despre asta”, a spus el.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a acordat postum Ordinul Curaj comandantului şi bloggerului militar Vladlen Tatarski, ucis ieri într-o explozie a unui bar din Sankt Petersburg, scrie presa rusă, invocând decretul prezidenţial. Tatarksim al cărui nume real este Maksim Fomin, a fost premiat pentru „curajul dovedit în îndeplinirea îndatoririi sale profesionale”, se arată în decret.
Ucraina a primit prima tranşă de 2,7 miliarde de dolari din programul extins de creditare al Fondului Monetar Internaţional, a declarat ministrul de finanţe de la Kiev, Sergii Marchenko. Fondul Monetar Internaţional a declarat vineri că Consiliul Executiv a aprobat un program de împrumut de 15,6 miliarde de dolari pe patru ani pentru Ucraina, parte a unui pachet cuprinzător de 115 de miliarde de dolari pentru a susţine economia ţării în lupta împotriva invadatorului rus. „Recunoscători partenerilor noştri pentru sprijinirea Ucrainei pe drumul spre victorie”, a scris Marchenko pe Twitter.
Today Ukraine received the first $2,7bn tranche under the new @IMFNews EFF program. Grateful to our partners for supporting Ukraine on the way to victory. @IMFinEurope
— Sergii Marchenko (@SergiiMarchenk3) April 3, 2023
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat să-l vadă pe Vladimir Putin petrecându-şi restul vieţii închis într-un subsol întunecat, fără toalete. Zelenski a vorbit din satul Yagidne, la nord de Kiev, unde el şi vicecancelarul german, Robert Habeck, au mers pentru a marca aniversarea eliberării zonei de sub trupele ruseşti.
Imediat după invazie, soldaţii moscoviţi au forţat 367 de oameni, aproape toată populaţia din Yagidne, să stea în subsolul unei şcoli de 200 de metri pătraţi. Sătenii, inclusiv un bebeluş de 18 luni, au fost ţinuţi acolo aproape o lună şi 11 dintre ei au murit. „După ce am văzut toate acestea, sper că preşedintele Rusiei îşi va petrece restul zilelor într-un subsol cu o găleată ca toaletă”, a spus liderul ucrainean.
Daria Trepova, tânăra de 26 de ani arestată pentru atacul de ieri efectuat într-un bar din Sankt Petersburg în care a fost ucis bloggerul militar Vladlen Tatarski, este transferată la Moscova. Tribunalul Basmanni, din capitala Rusiei, va decide măsurile restrictive care urmează să fie aplicate împotriva sa. Presa rusă o relatează prin publicarea videoclipului cu transferul fetei acuzate.
Rusia a început astăzi pregătirea echipajelor belaruse pentru sistemul de rachete Iskander, „aşa cum a fost planificat anterior” de preşedintele Putin. Acest lucru a fost subliniat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare a jurnaliştilor, după cum a raportat Tass. „Dacă Putin a spus aşa, atunci aşa va fi, aşa este. Dar aceasta este o prerogativă a armatei noastre”, a adăugat Peskov ,ca răspuns celor care l-au întrebat dacă au fost respectate orele de începere ale antrenamentului.
Moscova a livrat deja sistemul Iskander, care poate lansa şi rachete nucleare. O instalaţie de depozitare a armelor nucleare tactice în Belarus va fi finalizată până la 1 iulie, potrivit preşedintelui rus. Putin anunţase cu ceva timp în urmă că echipajele vor începe antrenamentele pe 3 aprilie.
Statele Unite vor anunţa „în această săptămână” trimiterea unui nou pachet de ajutor militar Ucrainei. Despre aceasta a relatat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby, fără a confirma însă valoarea de 2,6 miliarde de dolari a pachetului, anticipată de unele surse mass-media. Pachetul, a spus Kirby, va fi „consecvent” cu ceea ce s-a făcut în ultimele săptămâni, pentru a se asigura că forţele ucrainene au capacitatea de a susţine luptele „în săptămânile şi lunile următoare”.
„Bătălia pentru Bahmut nu s-a încheiat încă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby, într-un briefing cu un grup restrâns de jurnalişti. „Nu pot confirma că ruşii au preluat controlul asupra lui Bahmut, dar pot confirma cu siguranţă că ucrainenii sunt încă în plin luptă şi nu au fost alungaţi”, a adăugat el.
Rusia îşi va consolida apărarea în vestul şi nîn ord-vestul ţării, ca răspuns la intrarea Finlandei în NATO, a declarat ministrul adjunct de Externe, Alexander Gruşko, agenţiei RIA Novosti. O parte din măsuri au fost deja anunţate, a adăugat Gruşko. Ne vom consolida potenţialul în direcţiile vest şi nord-vest. Dacă forţele şi mijloacele altor membri NATO sunt desfăşurate pe teritoriul finlandez, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea militară a Rusiei”.
Guvernele Norvegiei şi Danemarcei au convenit să coopereze pentru a furniza Ucrainei 8.000 de obuze de artilerie, Oslo trimiţând obuze de artilerie de 155 mm şi Copenhaga detonatoarele potrivite. Acest lucru a fost raportat de Ukrinform raportând ceea ce a fost anunţat de ministerele apărării din Danemarca şi Norvegia. „Ucraina are mare nevoie de muniţie de artilerie. Norvegia va contribui acolo unde putem. Este important pentru securitatea Europei şi a Norvegiei ca Ucraina să poată respinge atacul rusesc”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Bjorn Arild Gram. Ministerul a adăugat că aceasta va completa decizia Danemarcei de a transfera 19 obuziere autopropulsate Caesar în Ucraina.
„Nu mă gândesc la ce se întâmplă la Sankt Petersburg sau la Moscova, Rusia trebuie să se gândească la asta. Mă gândesc la ţara noastră”, a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, referindu-se la acuzaţiile aduse de Moscova Kievului conform cărora ar fi planificat atacul de ieri într-o cafenea din Sankt Petersburg, consemnează agenţia ucraineană Ukrinform.
Asociatul lui Alexei Navalnîi, Ivan Zhdanov, a respins acuzaţiile autorităţilor ruse conform cărora Fundaţia Anticorupţie a liderului opoziţiei încarcerat este implicată în explozia barului din Sankt Petersburg. „Evident, nu suntem implicaţi”, a spus Ivan Zhdanov pe Telegram, adăugând că acuzaţia este o încercare de a prelungi pedeapsa de închisoare a lui Navalnîi. Jdanov a spus că Rusia are nevoie „nu doar de un inamic absolut extern sub forma Ucrainei, ci şi de unul intern sub forma echipei lui Navalnîi”.
„Polezii sunt următorii, le vom distruge oraşele”, jurnalistul pro-Kremlin Vladimir Soloviov a declarat acest lucru într-o intervenţie televizată în care a mai susţinut că „europenii nu înţeleg nimic. Până nu le vom mai sparge feţele, europenii nu vor înţelege nimic. De data aceasta, nu vom părăsi Europa. De data aceasta, nu vom vorbi cu Europa, nu vom avea milă de Europa. Vor polonezii să fie următorii? Nu sunt ucraineni, pe care îi tratăm ca pe nişte fraţi”, a spus Soloviov, într-un videoclip din 23 martie postat astăzi pe site-ul său The Global News.
„Ne pare rău pentru ucraineni, nu pentru polonezi. Vom distruge toate cetăţile lor dintr-o lovitură. Fără a folosi măcar trupe terestre. Ne este milă de Ucraina şi nu îi facem niciun rău. În Polonia, totuşi, vom lupta aşa cum au făcut americanii în Irak. Cu bombe nucleare! Nu ne vom gândi de două ori”, sunt cuvintele uluitoare ale lui Soloviov.
O persoană a fost rănită într-o explozie de maşină în oraşul Melitopol, din sud-estul Ucrainei. Acest lucru a fost confirmat de primarul ucrainean al oraşului, Ivan Fedorov, potrivit CNN. Pe Telegram, el precizează că persoana vătămată este un oficial pro-rus, Maksim Zubarev, despre care se spune că ar fi responsabil de zona Iakimivka, ocupată de ruşi la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Melitopol. Potrivit autorităţilor ucrainene, Zubarev s-a numărat printre organizatorii „referendumurilor” AUT din septembrie anul trecut, în teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia.
Rusia va amplasa armele nucleare tactice în Belarus, mai aproape de graniţele vestice ale ţării, a declarat ambasadorul rus la Minsk, Boris Gryzlov, pentru televiziunea belarusă, citat de Kyiv Independent.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi mâine la Paris pentru un prânz de lucru cu preşedintele francez Emmanuel Macron. „Vor discuta subiecte de actualitate, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei, energie şi pregătirile pentru călătoria lor în China, inclusiv întâlnirea lor comună cu preşedintele chinez Xi Jinping”, a declarat purtătorul de cuvânt al organizaţiei pe Twitter, Eric Mamer Commission. După cum s-a anunţat deja joia viitoare, la Beijing va exista un acord trilateral cu von der Leyen, Macron şi preşedintele chinez Xi Jinping.
„Săptămâna viitoare va fi deosebit de importantă pentru apărarea noastră, pentru mişcarea noastră către victorie”, a declarat preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky în mesajul său video obişnuit de seară, citat de UNIAN. „O victorie militară ucraineană este singurul lucru care va pune capăt terorii Rusiei şi va restabili libertatea tuturor teritoriilor capturate”, a adăugat el. „Această stare malefică pentru care a devenit o normă să lovească clădirile rezidenţiale cu rachete, să bombardeze satele şi oamenii trebuie învinsă”.
Activ pe Telegram, o experienţă lungă de luptă în Donbas, a coordonat o serie de canale «Z».