Ucraina speră să găsească o soluţie la blocarea „inacceptabilă” a frontierei de către şoferii de camioane polonezi. Acest lucru a fost declarat de ministrul de externe al Kievului, Dmitro Kouleba, în timp ce l-a primit în capitală pe omologul său polonez Radoslaw Sikorski. „Primul lucru de făcut este deblocarea graniţei, pentru că situaţia în care se află relaţiile noastre de prietenie, în umbra frontierei blocate, este inacceptabilă şi dăunătoare” a subliniat Kuleba.
Polonia este alături de Ucraina în „lupta sa titanică” împotriva invaziei ruse, a declarat noul şef al diplomaţiei poloneze în timpul primei sale vizite la Kiev, menită să calmeze tensiunile dintre cei doi vecini. „În această luptă titanică, domnule ministru, Polonia este de partea dumneavoastră”, i-a spus Radoslaw Sikorski omologul său ucrainean Dmitro Kuleba. A fost şi prima misiune în străinătate pentru noul ministru de la Varşovia.
UE, citim într-o notă a Comisiei, va lua încă 500 de generatoare din rezervele sale strategice rescEU pentru a consolida rezistenţa energetică a Ucrainei. Atacurile brutale continue ale Rusiei au lăsat fragilă infrastructura energetică a Ucrainei. În ciuda eforturilor autorităţilor locale, este imposibil să fie restabilite toate reţelele electrice distruse într-un an. Preluate din rezervele de urgenţă rescEU ale UE găzduite în Polonia, grupurile electrogene au o putere care variază de la 12,5 kVA – cel mai mic până la 1000 kVA – cel mai mare, care sunt capabile să furnizeze energie spitalelor întregi, în caz de întrerupere a energiei electrice. Valoarea financiară a celor 500 de grupuri trimise în Ucraina este de 16,5 milioane de euro. Generatoarele vor fi furnizate mai multor ministere ucrainene, pentru a asigura o alimentare suficientă cu energie electrică în lunile reci şi întunecate, dar şi pentru a menţine în funcţiune servicii esenţiale precum spitalele şi centralele termice. 40 din cele 500 de generatoare sunt destinate şcolilor. Odată cu acest nou transport, peste 5.500 de grupuri electrogene au fost trimise în Ucraina datorită Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii. Cifra include seturi furnizate de statele membre şi 2 178 de seturi din stocul UE rescEU, care oferă un nivel suplimentar de protecţie. Pe lângă generatoare, UE a trimis şi alte provizii în Ucraina.
Olanda va livra 18 avioane F-16 Ucrainei, a confirmat premierul olandez Mark Rutte în timpul unei convorbiri telefonice cu preşedintele Volodymyr Zelensky la 22 decembrie. „În afară de un permis de export, mai trebuie îndeplinite o serie de alte criterii înainte ca livrarea să poată avea loc, inclusiv cerinţele privind personalul şi infrastructura”, a declarat Rutte pe X.
Treisprezece regiuni din Ucraina au fost afectate fie de vremea nefavorabilă, fie de atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice, cu impact asupra alimentării cu energie electrică a aproape 100.000 de persoane.
Joe Biden a semnat un nou ordin executiv pentru a impune noi sancţiuni împotriva brokerilor, companiilor financiare şi băncilor care au ajutat Rusia să obţină resursele necesare industriei sale de arme. Acest lucru a fost raportat de înalţi oficiali ai administraţiei americane într-un briefing cu un grup restrâns de jurnalişti, subliniind că aceasta este o decizie luată de comun acord cu partenerii G7. Aceste noi sancţiuni, au explicat sursele, afectează direct „companii, instituţii şi bănci” care au jucat un rol de „facilitare”.
Kremlinul a declarat că, dacă ţările occidentale confiscă bunurile ruseşti, Moscova va răspunde confiscând bunurile ţărilor occidentale. „Dacă cineva ne confiscă ceva, atunci vom vedea ce putem confisca noi, ca răspuns”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei Interfax.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că, în ciuda eforturilor militare majore, Rusia nu va mai putea să-şi atingă obiectivele de război în Ucraina. Scopul invaziei ordonate de preşedintele rus Vladimir Putin a fost de a împiedica Ucraina să se apropie de NATO şi de Uniunea Europeană. După aproape doi ani de război, Ucraina este acum mai aproape ca niciodată de NATO şi de UE, a explicat Stoltenberg, potrivit căruia „pPreşedintele Putin a pierdut Ucraina pentru totdeauna”.
Aceasta este o înfrângere strategică serioasă pentru Rusia, a spus Stoltenberg într-un interviu acordat DPA, adăugând că este absolut sigur că Ucraina îşi va atinge în cele din urmă obiectivul de aderare la NATO. Fostul premier norvegian a mai subliniat că Rusia plăteşte un preţ enorm de mare pentru războiul său. Moscova a pierdut deja sute de avioane şi mii de tancuri, iar 300.000 de soldaţi au fost ucişi sau răniţi. În urma războiului, inflaţia a crescut şi nivelul de trai a scăzut. Mai mult, Rusia „este şi mai izolată politic decât înainte”.
Băiatul a mers iniţial să-şi viziteze tatăl în regiunea Luhansk cu doar câteva zile înainte de începerea invaziei la scară largă, iar apoi a fost blocat sub ocupaţie rusă în regiune timp de 18 luni. Apoi a petrecut alte patru luni pe teritoriul rusesc şi a fost obligat să frecventeze o şcoală rusă.
Guvernatorul Oleksandr Prokudin a declarat că, potrivit informaţiilor preliminare, este posibil ca soldaţii ruşi să fi crezut că băiatul făcea o fotografie la ceva, aşa că l-au prins, l-au adus acasă şi l-au împuşcat în timp ce familia sa privea.
Surse din cadrul serviciilor secrete ruse şi occidentale au declarat pentru WSJ că secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a ordonat asasinarea şefului Grupului Wagner, Evgheni Prigozhin, adăugând că liderul rus Vladimir Putin nu s-a opus planurilor.
Atacurile ruseşti pe teritoriul Ucrainei, inclusiv un atac cu dronă asupra Kievului, au ucis o persoană şi au rănit cel puţin patru în noaptea de 21 decembrie, au anunţat autorităţile regionale.
Acest număr include cele 1.080 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Forţele ruse au atacat zonele de frontieră şi localităţile din regiunea Sumy pe 21 decembrie, trăgând de 24 de ori şi provocând cel puţin 86 de explozii, a anunţat administraţia militară locală prin intermediul Telegram.
Rusia a tras 7.400 de rachete asupra Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a declarat purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene, Iurii Ihnat, pentru Hromadske.
Ucraina a convenit cu creditorii din G7 şi Clubul de la Paris să prelungească restructurarea datoriei până în 2027, a anunţat Ministerul de Finanţe la 21 decembrie.
O clădire de apartamente din cartierul Solomianskyi din Kiev a fost lovită de un atac cu drone, iar la etajele superioare a izbucnit un incendiu, a anunţat primarul Kievului, Vitali Klitschko, în cursul nopţii de 22 decembrie.
„Dacă vrem să dăm bani Ucrainei, nu ar trebui să îi dăm pe o perioadă de cinci ani, pentru că nu avem idee ce se va întâmpla în următoarele trei luni”. Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a spus acest lucru, după cum relatează Financial Times, vorbind în cadrul conferinţei de presă de la sfârşitul anului despre viitoarele fonduri pe care ar trebui să le primească Ucraina de la Uniunea Europeană. Orban a promis că guvernul său va continua să se opună finanţării propuse pentru Ucraina, sugerând că îşi va menţine poziţia atunci când liderii UE se vor reuni din nou, în februarie, pentru a discuta problema. Potrivit premierului ungar, planurile de a oferi Ucrainei bani în următorii ani ar trebui să se limiteze la mai multă asistenţă pe termen scurt, iar finanţarea nu ar trebui să provină din modificări la bugetul UE, ci mai degrabă să se bazeze pe contribuţii individuale ale ţărilor membre.
Kievul le cere compatrioţilor din străinătate să se alăture armatei, în timp ce ţara suferă încă un val de atacuri, cu un bilanţ de morţi şi zeci de drone doborâte de antiaeriene ucrainene. Asta în timp ce Moscova, care conform SUA a primit noi provizii militare nord-coreene, susţine că a recucerit teritorii de-a lungul liniei frontului şi marchează contraofensiva ucraineană drept un eşec.
„Toţi bărbaţii ucraineni cu vârsta militară între 25 şi 60 de ani trebuie să se prezinte la centrele de recrutare ale Forţelor Armate. Vrem dreptate pentru toată lumea, pentru că ne priveşte pe toţi ţara noastră. Le vom trimite o invitaţie”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, intervievat de Die Welt.
Kievul, a anunţat în ultimele zile preşedintele Volodimir Zelenski, îşi propune să mobilizeze o forţă militară de 450.000-500.000 de noi recrutaţi, pentru a începe rotaţia trupelor pe front şi i-a încredinţat sarcina grea de a elabora un plan lui Umerov şi şefului Statului Major General, Valeri Zalujnîi.
Dincolo, ruşii pot conta acum şi pe ajutorul Coreei de Nord: un raport al SUA susţine că dinspre regimul Kim Jong-un au sosit deja peste o mie de containere încărcate cu echipament militar şi muniţie. În multe cazuri, acestea ar fi gloanţe de proastă calitate, dar ruşii nu pot fi pretenţioşi.
Premierul ungar Viktor Orban contestă faptul că Rusia este angajată într-un război împotriva Ucrainei şi adoptă limbajul folosit de Vladimir Putin, conform căruia este în schimb o operaţiune militară specială, „din moment ce nu există nicio declaraţie de război între cele două ţări”, a spus el la o conferinţă de presă la Budapesta. „Unii pot descrie evenimentele drept război. Dar noi, ungurii, nu lăsăm pe nimeni să dicteze cuvintele pe care trebuie să le folosim pentru a vorbi despre asta. Ne bucurăm că nu este un război”, a adăugat Orban, cel care a blocat pachetul de ajutor european de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Guvernul finlandez a aprobat alocarea celui de-al 21-lea pachet de asistenţă militară pentru Ucraina. Agenţia ucraineană Ukrinform scrie asta. Acest lucru a fost declarat de ambasada Finlandei în Statele Unite pe platforma socială. Potrivit ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, Finlanda se angajează să sprijine Ucraina atât acum, cât şi pe termen lung. Pachetul de asistenţă anterior pentru Ucraina a fost anunţat de Ministerul finlandez al Apărării la 17 noiembrie 2023.
Statele Unite şi Europa cântăresc consecinţele utilizării celor 300 de miliarde de dolari în active ruseşti îngheţate în ţările occidentale pentru a ajuta Ucraina. New York Times relatează acest lucru, citând unele surse, potrivit cărora administraţia Biden şi-a declarat sprijinul pentru confiscarea bunurilor şi a început discuţii cu aliaţii pentru a folosi fondurile ca să ajute Ucraina. Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a susţinut până acum că, fără acţiunea Congresului, confiscarea fondurilor ar fi ilegală. Dar administraţia, în coordonare cu G7, a început să reevalueze dacă să-şi folosească puterile existente sau să încerce să obţină aprobarea Congresului pentru a le folosi.