Ucraina a folosit pentru prima dată sistemul hibrid de apărare aeriană din cadrul programului FrankenSAM, un proiect comun al SUA şi Ucrainei, pentru a doborî o dronă Shahed lansată de Rusia la 17 ianuarie, a declarat ministrul Industriilor Strategice, Oleksandr Kamyshin, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.
Preşedintele Ucrainei, Volodymir Zelensky, a declarat, la o conferinţă de presă la Davos, că nu intenţionează să se întâlnească cu prim-ministrul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Li Qian, dar este gata să aibă o întâlnire cu liderul ţării, Xi Jinping.
„Există un prim-ministru al Chinei – atunci prim-ministrul nostru se va întâlni cu el. Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu liderul Chinei… Nu am nevoie de niciun dialog, am nevoie de decizii importante din partea liderilor care iau aceste decizii”, a spus Zelensky.
Chiar dacă preşedintele SUA, Joe Biden, şi liderii de top ai Congresului din ambele partide se vor întâlni pe 17 ianuarie, preşedintele Camerei, Mike Johnson, a declarat că nu este momentul potrivit pentru un acord privind problemele legate de imigraţie şi frontiere care ar putea deschide calea pentru aprobarea unui nou ajutor pentru Ucraina.
Germania a livrat Ucrainei muniţie pentru tancurile Leopard 1, precum şi căşti, drone şi vehicule, a anunţat guvernul german la 17 ianuarie. Parlamentul german (Bundestag) respinge proiectul de rezoluţie privind transferul rachetelor de croazieră Taurus către Ucraina.
485 au votat împotrivă, 178 pentru şi 3 s-au abţinut.
Atacurile ruseşti asupra mai multor aşezări din regiunea Kherson au ucis o persoană şi au rănit alte cinci, au anunţat autorităţile regionale la 17 ianuarie.
Liniile de cale ferată din oblasturile ruseşti Saratov, Iaroslavl şi Nijni Novgorod au fost ţinta unor atacuri de sabotaj, a raportat agenţia de informaţii militare din Ucraina (HUR) la 17 ianuarie.
Preşedintele rus Vladimir Putin stabileşte condiţiile pentru viitoare escaladări în ţările baltice ca parte a presupusului plan de slăbire a alianţei NATO, a scris Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea sa din 16 ianuarie.
Potrivit unui organ de presă rus controlat de stat, Putin a declarat marţi că Letonia şi alte ţări baltice „aruncă ruşi în străinătate”, afectând direct securitatea Rusiei.
Începând din septembrie 2022, guvernul leton a adoptat modificări ale legii sale privind imigraţia, obligându-i pe ruşii care locuiesc în ţară să urmeze procedura generală pentru obţinerea statutului de rezident permanent în UE. Una dintre cerinţe este de a trece examenul de limbă letonă până în noiembrie 2023.
Maira Roze, şefa Biroului leton pentru afaceri privind cetăţenia şi migraţia, a anunţat într-un interviu acordat în ianuarie postului de televiziune leton LTV că cel puţin 985 de cetăţeni ruşi trebuie să fie expulzaţi deoarece nu au reuşit să solicite un nou permis de şedere până la termenul limită.
„Putin a folosit mult timp o definiţie expansivă a suveranităţii Rusiei şi a banalizat suveranitatea fostelor republici sovietice”, a declarat ISW. „Rusia a susţinut de mult timp că are dreptul de a-şi proteja compatrioţii din străinătate, inclusiv etnicii ruşi şi vorbitorii de limbă rusă din afara graniţelor Rusiei”.
Forţele ucrainene au doborât 19 din cele 20 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii, au transmis reprezentanţii Forţelor Aeriene.
Dronele au fost lansate din Primorsko-Akhtarsk, în sudul Rusiei, în largul coastei Mării Azov, potrivit Forţelor Aeriene.
Dronele au vizat în principal Odesa şi s-au apropiat de oraş de la o altitudine joasă deasupra suprafeţei Mării Negre, a raportat Comandamentul Operaţional de Sud. În total, 11 drone au fost doborâte în timp ce se apropiau de coastă, iar „marea majoritate” au căzut în mare.
Rusia a pierdut 372.820 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ucrainene.
Acest număr include 730 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 6.126 de tancuri, 11.372 de vehicule blindate de luptă, 11.755 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 8.811 sisteme de artilerie, 964 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 653 de sisteme de apărare aeriană, 331 de avioane, 324 de elicoptere, 6.884 de drone, 23 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.
Preşedintele Emmanuel Macron a declarat pe 16 ianuarie că va semna un acord militar bilateral luna viitoare, în timp ce se va afla la Kiev, potrivit Politico.
Parisul va „continua să ajute Ucraina să ţină linia frontului şi să îşi protejeze cerul”, a spus el.
Vizita sa are loc într-un moment în care turbulenţele politice din SUA au întârziat pachete majore de asistenţă pentru Ucraina.
Se aşteaptă să fie livrate aproximativ 40 de rachete cu rază lungă de acţiune SCALP şi alte echipamente.
De asemenea, Macron i-a îndemnat pe liderii UE să ajungă la un consens pentru a finaliza un ajutor de 50 de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie disperată.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele Joe Biden, că Berlinul va oferi unilateral Ucrainei asistenţă de securitate şi sprijin umanitar în valoare de peste şapte miliarde de euro în 2024.
Ucraina este extrem de dependentă de sprijinul militar şi financiar al Occidentului.
Cu toate acestea, abordarea directă a Germaniei a atras critici din partea unor înalţi responsabili politici ai UE. Luni, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a criticat Berlinul pentru că nu a susţinut mecanismele multilaterale ale UE de acordare a ajutorului.
„Rusia nu va opri războiul de la sine. Pentru a opri conflictul, Ucraina trebuie să învingă”, a spus şeful Biroului Prezidenţial al Ucrainei, Andri Iermak, vorbind la „Orizonturile Ucrainei”, de la Forumul Economic Mondial, care se desfăşoară la Davos. Iermak a subliniat importanţa ca lumea democratică să continue să fie „unită”. „Avem nevoie de ajutor” şi avem nevoie de el „la timp”, a spus el, subliniind că în aceşti doi ani de război au demonstrat că ucrainenii sunt capabili nu doar să se apere, ci şi „de a câştiga”. „Trebuie să rămânem împreună şi să nu ezităm, sunt sigur că Ucraina va învinge şi va demonstra că democraţia învinge împotriva dictaturii”, a adăugat el.
„Rusia se pricepe foarte bine la încercarea de a ocoli sancţiunile impuse de Occident pentru agresiunea împotriva Ucrainei, dar şi noi răspundem”, a declarat secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, într-o întâlnire cu presa la Ambasada SUA la Roma, amintind de ordinul executiv semnat înainte de Crăciun de preşedintele american Joe Biden care ameninţă cu acţiuni împotriva instituţiilor financiare care ajută Moscova să eludeze măsurile.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a spus că nu este necesar doar să se procedeze la aderarea Ucrainei în Uniunea Europeană, ci şi la „integrarea acesteia în NATO”. Vorbind la Orizonturi de la Forumul Economic Mondial care se desfăşoară la Davos, liderul a reamintit progresele înregistrate la summitul NATO de la Vilnius şi a sperat că şi următorul summit care va avea loc la Washington va avea succes. Nauseda a subliniat că trebuie să sprijinim Ucraina militar „cât mai curând posibil” şi „pe cât posibil”.
Este „imposibil” ca Rusia să accepte să se retragă din teritoriile cucerite din Ucraina, în cadrul negocierilor. Preşedintele Vladimir Putin a spus aşa. „Toată lumea înţelege că acest lucru este imposibil, atât cercurile conducătoare din Ucraina, cât şi Occidentul”, a adăugat Putin, citat de agenţia Interfax.
Forţele armate ucrainene lovesc regiunile de graniţă ruse „pentru a distrage atenţia concetăţenilor lor şi a aliaţilor occidentali de la eşecul complet al contraofensivei lor”. A spus preşedintele rus Vladimir Putin. Preşedintele rus i-a numit „imbecili” pe ucraineni, deoarece au renunţat la negocierile de pace.