NATO „nu a livrat ceea ce am promis”, iar întârzierile în acordarea de ajutoare Kievului au „afectat” încrederea Ucrainei în alianţa militară, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg la 30 aprilie, notează The Kyiv Independent.
Ucraina s-a confruntat cu o înrăutăţire a situaţiei pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni, precum şi cu o creştere a atacurilor aeriene ruseşti reuşite, ambele agravate de întârzierile în asistenţa occidentală, în special de aşteptarea de luni de zile a ultimului pachet de ajutor american. De asemenea, Uniunea Europeană nu şi-a atins obiectivul de a furniza Ucrainei un milion de cartuşe de artilerie până în martie.
„Bineînţeles, faptul că nu am livrat ceea ce am promis a afectat… încrederea”, a afirmat Stoltenberg.
SUA continuă să încurajeze alte ţări să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri a Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanţilor, la 30 aprilie, potrivit The Kyiv Independent.
„Există ţări care au Patriots, aşa că ceea ce facem este să continuăm să angajăm aceste ţări”, a declarat Austin.
Austin a spus că a vorbit „cu liderii mai multor ţări” în ultimele două săptămâni, „încurajându-i să renunţe la mai multe capacităţi sau să ofere mai multe capacităţi”.
Într-un interviu pentru publicaţia Time, Donald Trump a declarat că dacă va obţine un nou mandat de preşedinte al SUA, va continua să sprijine militar Ucraina, însă va trebui ca Europa să îşi egalizeze cheltuielile pentru Ucraina şi să aloce bani în egală măsură cum o fac SUA.
,,Voi încerca să ajut Ucraina, dar Europa trebuie să ajungă şi ea acolo şi să-şi facă treaba. Nu îşi fac treaba. Europa nu îşi plăteşte partea ei corectă. Este foarte nedrept faţă de noi. Şi am spus că dacă Europa nu va plăti, care este mult mai afectată decât noi. Dacă Europa nu va plăti, de ce să plătim noi?”, a afirmat Trump în cadrul interviului.
Statele Unite au un plan pentru a ajuta Ucraina să devină o ţară de succes din punct de vedere militar, economic şi democratic şi vor sprijini Kievul pe termen lung. În acelaşi timp, dacă Rusia demonstrează o dorinţă sinceră de a negocia, Statele Unite vor fi „cu siguranţă acolo”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, potrivit PravdaUA.
Blinken a precizat că sfârşitul războiului depinde de voinţa şi decizia liderului rus Vladimir Putin. ,,În momentul în care Rusia va demonstra că este cu adevărat dispusă să negocieze, vom fi cu siguranţă acolo, şi cred că şi ucrainenii vor fi acolo.”, a declarat secretarul de stat american.
Mai mult de două treimi dintre ucraineni au un sentiment negativ faţă de ruşi, în timp ce aproximativ o treime au un sentiment negativ faţă de belaruşi, potrivit unui sondaj realizat de Şcoala de analiză politică a Academiei Mohyla din Kiev, publicat de Ukrinform la 30 aprilie.
Totodată, sondajul arată că 60% dintre ucraineni au o atitudine pozitivă faţă de bieloruşii care se opun războiului, iar 53% dintre respondenţi au o atitudine pozitivă faţă de ruşii care se opun în mod activ invaziei.
Guvernul leton a aprobat un nou lot de ajutor militar pentru Ucraina, care va include, printre altele, sisteme antiaeriene cu rază scurtă de acţiune şi drone de supraveghere, anunţă premierul leton Evika Siliņa pe platforma X.
„Guvernul tocmai a aprobat transferul de sisteme antiaeriene NBS, sisteme tactice de supraveghere fără pilot la bord şi alte bunuri materiale şi tehnice esenţiale către Forţele Armate ale Ucrainei. Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea atât a apărării aeriene a Ucrainei, cât şi a capacităţilor de informaţii”, a scris Siliņa.
Consiliul Naţional al Televiziunii şi Radiodifuziunii a cerut pe 30 aprilie organizaţiilor guvernamentale şi oficialilor ucraineni să nu mai folosească Telegram, cea mai populară aplicaţie de mesagerie din Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
Declaraţia vine la scurt timp după ce Telegram, se presupune că din greşeală, a blocat trei chatbot-uri ale guvernului ucrainean, care erau folosite în principal pentru a comunica cu cei care locuiesc în zonele controlate de Rusia.
„Deşi Telegram este o formă de comunicare foarte convenabilă, oficialii şi organizaţiile guvernamentale oficiale trebuie să nu mai folosească Telegram, iar această interdicţie trebuie să fie implementată imediat”, a declarat Olha Herasymiuk, şefa consiliului, pentru Centrul pentru Comunicaţii Strategice din Ucraina.
Ucraina va adera la NATO numai după ce va învinge invazia totală a Rusiei, a declarat preşedintele Volodimir Zelensky la 29 aprilie, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri la Universitatea Naţională de Apărare din Kiev, notează The Kyiv Independent.
„Când invităm o ţară să se alăture alianţei, nu avem nevoie doar de o majoritate, ci de acordul perfect între toţi cei 32 de membri”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adăugând că nu s-a ajuns încă la un consens cu privire la calea spre aderarea Ucrainei, dar alianţa „lucrează în prezent la acest lucru”.
Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană şi Euro-Atlantică, Olha Ştefania, a declarat că nu vor exista „restricţii sau întoarcere forţată a cetăţenilor ucraineni de orice sex sau vârstă” înapoi în Ucraina.
„Aceasta (muniţia cu dispersie) este o armă fără discriminare, a cărei utilizare poate duce la pierderi semnificative în rândul populaţiei civile”, a declarat Parchetul General pe Telegram, citându-l pe Andrii Kostin.
Rezoluţia are ca scop susţinerea independenţei, suveranităţii, frontierelor, siguranţei civililor, ajutorului umanitar şi lucrărilor de reconstrucţie din Ucraina, se arată în comunicat.
Eurostat, agenţia de statistică a UE, a declarat că importul de uree rusească, un îngrăşământ tipic, s-a dublat faţă de anul precedent până în iunie 2023.
Ministerul de Interne estonian nu intenţionează să efectueze repatrierea forţată a refugiaţilor ucraineni care se află în Estonia, a declarat Anneli Viks, consilier al ministerului pe probleme de cetăţenie şi politică de migraţie, la 30 aprilie, într-un interviu acordat postului de presă estonian ERR.
„Ar fi trebuit să se consulte mai întâi cu guvernul, nu să iasă pur şi simplu şi să spună: vrem arme nucleare pe teritoriul nostru”, a declarat ministrul adjunct de externe polonez Andrzej Szejna.
Ştirea a fost anunţată de canalele Telegram Wind şi Astra din Crimeea, care au adăugat, de asemenea, că Podul Crimeii a fost închis temporar ca urmare a acestei lovituri.
Xi Jinping va călători în Uniunea Europeană pentru prima dată în ultimii cinci ani. Preşedintele chinez îşi va începe călătoria de cinci zile în Franţa, Serbia şi Ungaria pe 5 mai, a anunţat Ministerul chinez de Externe.
Forţele ruse au atacat districtele Kyivskyi şi Kholodnohirskyi din Harkov pe 30 aprilie, lovind zone rezidenţiale, a anunţat primarul Ihor Terekhov.
Germania a predat 10 vehicule de luptă pentru infanterie Marder, un sistem de apărare aeriană Skynex, muniţie pentru tancurile Leopard 2, rachete de apărare aeriană IRIS-T SLM şi alte ajutoare în cadrul ultimei sale livrări de ajutor către Ucraina, a anunţat guvernul german la 29 aprilie.
Rusia a vizat în total 10 oblasturi ucrainene – Zaporojie, Cernihiv, Mykolaiv, Luhansk, Dnipropetrovsk, Sumy, Odesa, Kherson, Kharkiv şi Doneţk. Au fost raportate victime în ultimele patru regiuni.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi premierul Ingrida Simonyte au susţinut ideea ca Vilnius să ajute Ucraina să îşi aducă înapoi bărbaţii de vârstă militară care trăiesc în străinătate, dar după consultări cu UE şi Kievul, a relatat LRT la 29 aprilie.
Părţile au discutat în detaliu despre conţinutul acordului, despre progresul negocierilor şi despre planul ulterior de acţiuni coordonate.
Atât oficialii ucraineni, cât şi cei americani au declarat anterior că Rusia a folosit rachete produse în Coreea de Nord pentru a ataca Ucraina.
Directorul general al companiei naţionale de energie din Ucraina a îndemnat ţările UE să ajute la protejarea instalaţiilor sale de depozitare a gazelor naturale împotriva recentelor atacuri ruseşti, astfel încât acestea să poată contribui în continuare la scăderea preţurilor pe întregul continent.
Într-un hangar ascuns în vestul Ucrainei, câteva zeci de muncitori produc drone cu rază lungă de acţiune, concepute pentru a satisface cererea în creştere, în condiţiile în care Ucraina îşi intensifică campania de lovituri în interiorul teritoriului rusesc, potrivit unui raport publicat de Wall Street Journal.
Livrarea de ajutor militar către Ucraina continuă, dar Casa Albă nu poate comenta calendarul şi volumul livrărilor din cauza preocupărilor legate de securitatea operaţională, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, la 29 aprilie.
Forţele ruse au atacat şapte comunităţi de-a lungul graniţei din regiunea Sumy pe 29 aprilie, distrugând o şcoală, a anunţat administraţia militară regională. Au fost înregistrate cel puţin 73 de explozii.
Un fost căpitan al armatei germane, identificat doar ca Thomas H., a recunoscut că a spionat pentru Rusia, invocând temeri legate de o potenţială escaladare nucleară globală în contextul războiului Rusiei din Ucraina, anunţă The Kyiv Independent.
În procesul desfăşurat la Düsseldorf, el a mărturisit că a desfăşurat activităţi de spionaj şi a dezvăluit secrete de stat. Thomas H., arestat în august anul trecut când îndeplinea funcţia de ofiţer, şi-a exprimat regretul, recunoscând acurateţea acuzaţiilor.
Motivat de temerile pentru siguranţa familiei sale după ce a urmărit conţinut pro-rus care sublinia riscul unui conflict nuclear în Ucraina, el a contactat autorităţile ruse pentru a afla situaţia. Astfel, el s-a apropiat de consulatul Rusiei din Bonn şi ambasada din Berlin în mai 2023, oferind cooperare şi furnizând informaţii sensibile.
Thomas H., angajat la o facilitate a armatei germane din Koblenz, responsabilă cu testarea echipamentelor şi tehnologiilor militare, ar fi furnizat documente militare serviciilor secrete ruse fără a primi plată. Tot în aceeaşi perioadă, el s-a alăturat partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Acest caz contribuie la provocările de securitate şi de informaţii ale Germaniei de la invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv arestarea recentă a cetăţenilor germano-ruşi sub suspiciunea de sabotaj militar şi expunerea discuţiilor sensibile ale oficialilor militari germani de rang înalt.