Trupele ucrainene au stabilizat situaţia militară în regiunea Harkov, inclusiv în oraşul Vovceansk, dar aceasta rămâne „complexă”, a declarat Nazar Voloşin, purtătorul de cuvânt al grupului de forţe din Khortytsia.
Ministerul ucrainean al Apărării a confirmat pe 15 mai că unităţi ruse au intrat în părţile de nord ale oraşului Vovceansk. Armata ucraineană a declarat atunci că a împiedicat Rusia să se instaleze mai adânc în oraş.
Forţele ucrainene au controlat aproximativ 60% din Vovceansk, pe fondul atacurilor continue ale Rusiei, până pe 20 mai, potrivit autorităţilor locale.
„În prezent, mediul operaţional rămâne complex în regiunea Harkov; se schimbă în mod dinamic”, a declarat Voloşin la televiziunea naţională.
„Dar forţele noastre armate şi alte unităţi implicate au reuşit să stabilizeze situaţia, în special în oraşul Vovceansk”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Armata rusă îşi continuă încercările de a pătrunde în apropiere de Vovceansk, în satele Lyptsi şi Staritsia, potrivit lui Voloşin.
Republica Moldova, condusă de preşedintele pro-european Maia Sandu, speră să adere la Uniunea Europeană până în 2030 şi a condamnat cu fermitate invazia Rusiei în Ucraina.
„Republica Moldova este prima ţară care a semnat un Parteneriat pentru Securitate şi Apărare cu UE”, a scris Borrell pe X, potrivit Reuters.
„Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistenţă a ţării. El ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să facem angajamentul nostru mai eficient şi să explorăm noi domenii de cooperare”, a adăugat el.
În martie, Maia Sandu a semnat un acord de cooperare în domeniul apărării cu Franţa, avertizând că Rusia îşi reînnoieşte eforturile de destabilizare a Republicii Moldova şi că preşedintele Vladimir Putin nu s-ar opri dacă Ucraina ar cădea.
Moldova şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991, iar relaţiile sale cu Moscova s-au deteriorat în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, că a fost nevoit să continue să exercite funcţia de preşedinte din cauza legii marţiale.
„Mandatul meu de cinci ani nu s-a încheiat încă”, a declarat Zelenski pentru Reuters. „El continuă din cauza legii marţiale”.
Dacă legea marţială nu ar fi fost impusă, alegerile prezidenţiale ar fi avut loc pe 31 martie 2024, iar mandatul lui Zelenski s-ar fi încheiat pe 20 mai. Dar Ucraina a introdus legea marţială după invazia Rusiei. Legea marţială interzice în mod explicit alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale.
Unii dintre criticii lui Zelenski susţin că Constituţia nu autorizează prelungirea mandatului său prezidenţial în condiţiile legii marţiale. Aceştia susţin că el a încetat să mai fie un preşedinte legitim la 20 mai.
Cu toate acestea, avocaţi constituţionali importanţi contestă această afirmaţie, spunând că Constituţia permite o astfel de prelungire.
Peste 3.000 de deţinuţi au depus cereri de eliberare condiţionată pentru a se alătura forţelor armate ucrainene, a declarat ministrul adjunct al justiţiei, Olena Vysotska.
Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat săptămâna trecută un proiect de lege care permite cetăţenilor condamnaţi sub anumite acuzaţii să se înroleze în armată.
Numărul total de prizonieri recrutaţi este afectat de restricţiile impuse de lege pentru anumite categorii şi de starea de sănătate a acestora, a declarat Vysotska.
Lista deţinuţilor cărora li se permite să se înroleze în armată nu îi include pe cei condamnaţi pentru crimă cu premeditare, violenţă sexuală, trafic sau producţie de droguri şi infracţiuni împotriva securităţii naţionale. Măsura exclude, de asemenea, parlamentarii şi înalţii oficiali încarceraţi pentru corupţie.
Criticată iniţial pentru livrarea lentă a ajutorului militar către Ucraina după începerea invaziei Rusiei, Germania a devenit al doilea mare furnizor de echipamente militare după SUA.
Pe 21 mai, Consiliul UE a decis să utilizeze profiturile din activele suverane ruseşti îngheţate pentru a sprijini Ucraina, a anunţat reprezentanţa Cehiei în UE. Veniturile anuale estimate din această decizie sunt cuprinse între 2,5 miliarde şi 3 miliarde de euro (2,7-3,26 miliarde de dolari), majoritatea fiind destinate nevoilor militare ale Kievului. Ministrul ceh de externe Jan Lipavsky a subliniat că „Rusia trebuie să plătească pentru daunele provocate de război,” menţionând că până la 3 miliarde de euro ar putea fi strânse anul acesta, 90% fiind direcţionate către armata Ucrainei.
La începutul invaziei din 2022, aliaţii occidentali şi alţi parteneri au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari în active ruseşti. Două treimi din aceste active sunt gestionate de compania de servicii financiare Euroclear, cu sediul în Belgia. În timp ce SUA au sugerat confiscarea directă a activelor ruseşti, UE a optat pentru o abordare mai precaută din cauza posibilelor provocări legale şi fiscale. În schimb, Bruxelles a propus utilizarea profiturilor obţinute din aceste active îngheţate pentru a sprijini Ucraina.
În martie, Comisia Europeană a propus ca 90% din fondurile generate să fie folosite pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să sprijine bugetul UE şi industria de apărare. După discuţii ample, ambasadorii UE au ajuns la un acord politic asupra acestei propuneri pe 8 mai.
Nevoia Ucrainei de ajutor extern continuă să crească pe măsură ce Rusia intensifică presiunea pe liniile frontului şi atacurile aeriene asupra centrelor de populaţie şi infrastructurii critice. Oficialii ucraineni au pledat constant pentru confiscarea activelor ruseşti pentru a asigura finanţarea externă durabilă, reducând astfel povara financiară asupra bugetelor ţărilor partenere, potrivit The Kyiv Independent.
O dronă rusească a aruncat explozibili în satul Antonivka din regiunea Kherson pe 21 mai, rănind femei în vârstă de 69, 75 şi 76 de ani, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.
Ofiţeri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) şi ai Biroului Naţional Anticorupţie al Ucrainei (NABU) efectuează percheziţii la sediul Administraţiei Judiciare de Stat, a anunţat la 21 mai organul judiciar.
Rusia dispune de „anumite unităţi” la graniţa cu regiunea ucraineană Sumî, iar un atac în acest sector „nu poate fi niciodată exclus”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Gărzii de Stat a Frontierei, Andrii Demchenko, pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) la 21 mai.
Propunerea Washingtonului are în vedere împrumutul din profiturile viitoare ale activelor îngheţate şi transferul în avans al banilor către Kiev dintr-un împrumut al Grupului celor şapte (G7).
Potrivit Politico, se desfăşoară o activitate diplomatică intensă menită să convingă guvernul ungar să renunţe la obiecţiile sale faţă de aderarea Kievului la blocul comunitar.
Într-un interviu acordat AFP, Karolina Lindholm Billing, reprezentanta UNHCR în Ucraina, a declarat că în această ţară există patru milioane de persoane strămutate, inclusiv „unele foarte, foarte vulnerabile”.
Statele Unite ar putea anunţa un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în cursul acestei săptămâni, a relatat Politico la 20 mai, citând doi oficiali americani anonimi.
Potrivit secretarului de stat american Antony Blinken, aceste legături militare sunt din ce în ce mai mult o „stradă cu două sensuri”, în care Coreea de Nord furnizează Rusiei echipamente militare pentru a le folosi în Ucraina.
Ucraina a interceptat 28 din cele 29 de drone deasupra oblasturilor Odesa, Mykolaiv, Dnipropetrovsk, Harkov, Cherkasy, Kherson şi Kirovohrad, a declarat comandantul Forţelor Aeriene, Mykola Oleshchuk.
Potrivit Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, Rusia a pierdut 495.070 de militari în Ucraina de la începutul invaziei din 24 februarie 2022, scrie The Kyiv Independent. Această cifră include 1.380 de victime raportate în ziua precedentă.
În plus, raportul menţionează că Rusia a pierdut echipament militar semnificativ: 7.605 tancuri, 14.699 vehicule blindate de luptă, 17.383 vehicule şi rezervoare de combustibil, 12.779 sisteme de artilerie, 1.077 sisteme de lansare multiplă de rachete, 811 sisteme de apărare antiaeriană, 354 avioane, 326 elicoptere, 10.290 drone, 27 nave şi bărci şi un submarin.
Rusia a lovit cu drone în noaptea de 21 mai spre 21 mai al doilea oraş ca mărime din Ucraina, Harkov, rănind patru civili.
Forţele ruse au lovit 14 comunităţi din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, în 48 de atacuri separate de-a lungul zilei, a raportat administraţia regională la 20 mai.
Mai multe ţări au susţinut iniţiativa Germaniei de a găsi echipamente de apărare aeriană pentru Kiev la cel de-al 22-lea summit în format Ramstein al Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), desfăşurat la 20 mai.
Un bărbat de 74 de ani şi o femeie de 64 de ani au fost răniţi din cauza loviturii ruseşti.
Guvernul olandez a trimis Ucrainei 207 YPR de diferite tipuri până în prezent. Numărul de YPR-uri din viitorul lot nu a fost dezvăluit.
Într-un interviu acordat Reuters pe 20 mai, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat aliaţii occidentali pentru deciziile întârziate privind asistenţa militară. El a declarat că deciziile cheie privind ajutorul ajung, de obicei, cu aproximativ un an prea târziu. Această întârziere a avut consecinţe semnificative, inclusiv pierderea de către Ucraina a oraşului strategic Avdiivka în februarie din cauza unei penurii de muniţie. SUA a aprobat un pachet de ajutor de 61 miliarde de dolari în aprilie, după şase luni de întârzieri, iar a doua zi Pentagonul a anunţat furnizarea de arme în valoare de 1 miliard de dolari din stocurile americane.
Zelenski a subliniat impactul sever al acestor întârzieri, în special în apărarea aeriană, pe măsură ce Rusia şi-a intensificat atacurile în toată Ucraina, vizând infrastructura energetică critică. Pagubele aduse sectorului energetic al Ucrainei au depăşit 1 miliard de dolari, conform Ministerului Energiei. Deşi livrarea ajutorului este un pas pozitiv, Zelenski a descris-o ca fiind „un pas mare înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi.”
Zelenski a cerut o implicare mai directă a aliaţilor occidentali în apărarea Ucrainei, inclusiv ajutor pentru interceptarea rachetelor ruseşti şi permiterea Ucrainei de a folosi armele occidentale împotriva ţintelor militare ruseşti. El a subliniat necesitatea a cel puţin 120 până la 130 de avioane de luptă F-16 pentru a contracara cele 300 de avioane pe care Rusia le foloseşte în Ucraina.
În plus, Zelenski şi-a exprimat frustrarea faţă de lipsa discuţiilor pozitive privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi facilităţile militare ruse din Rusia. Oficialii americani s-au opus constant utilizării de către Kiev a armelor americane pentru atacuri adânci în teritoriul rus. În ciuda ofensivelor ruseşti în curs, Washingtonul şi-a menţinut poziţia împotriva acestor lovituri, aşa cum a reiterat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh, pe 16 mai.
Noul pachet va conţine a doua tranşă de tancuri Leopard, obuze de artilerie de 155 mm, un nou transport de rachete antiaeriene Patriot, sisteme anti-dronă, sisteme de supraveghere şi urmărire optronică, şi turele de arme telecomandate, potrivit The Kyiv Independent.