Brigada 110 Mecanizată a Ucrainei a declarat că a doborât un avion rusesc Su-25 pe 23 mai.
Brigada 110 Mecanizată a declarat că avionul a fost doborât în Donbas, dar nu a precizat exact unde. Donbas este o regiune industrială din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk. Rusia controlează în prezent cea mai mare parte a celor două regiuni.
Su-25, de concepţie sovietică, este un avion de atac la sol puternic blindat care asigură sprijin aerian apropiat pentru trupele terestre ruse.
Se pare că este al şaselea avion rusesc Su-25 doborât de Ucraina în această lună.
Un alt avion Su-25 a fost doborât mai devreme în cursul zilei de 23 mai.
Ucraina a afirmat anterior că a distrus alte Su-25 pe 4 mai, 11 mai, 13 mai şi 18 mai.
Statul Major General a declarat la 23 mai că Rusia a pierdut peste 350 de avioane de la lansarea invaziei.
Ministrul de externe Dmitro Kuleba a îndemnat din nou partenerii Kievului să furnizeze sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot, după ce Rusia a lansat un atac mortal cu rachete împotriva regiunii Harkov.
Forţele ruse au lansat atacuri care au vizat atât Harkovul, cât şi alte aşezări din regiune, ucigând cel puţin şapte persoane şi rănind zeci.
„Acest atac atroce trebuie să reamintească tuturor celor din întreaga lume că Ucraina are în continuare nevoie urgentă de şapte sisteme Patriot”, a declarat Kuleba, mulţumind Germaniei pentru că a promis luna trecută un sistem suplimentar.
„Dar obţinerea a încă şase cât mai curând posibil rămâne critică nu numai pentru supravieţuirea Ucrainei, ci şi pentru pacea în Europa. Toată lumea ar trebui să realizeze în mod clar care este miza. Fiecare zi de întârziere şi dezbatere nu doar că costă vieţi, dar aduce mai aproape posibilitatea unui război mai mare în Europa”, a adăugat Kuleba.
Şi România analizează ideea transferului unui sistem Patriot Ucrainei.
Trupele ruse sunt „complet împotmolite” în luptele de stradă pentru oraşul Vovceansk din regiunea Harkov, suferind „pierderi foarte grele”, a declarat comandantul-şef al forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski.
Rusia a lansat o nouă ofensivă la 10 mai în nordul regiunii Harkov. Forţele Moscovei au reuşit să avanseze până la 10 kilometri în regiune, dar au fost oprite de prima linie de apărare, a declarat, săptămâna trecută, Volodimir Zelenski.
Trupele ruse îşi desfăşoară acum rezervele din diferite sectoare, dar nu reuşesc să susţină operaţiunile active de asalt în regiune, a declarat Sîrski.
Forţele aeriene şi forţele de rachete şi artilerie ale Ucrainei au lovit, de asemenea, două piese de artilerie ruseşti, două staţii de control al dronelor, două posturi de comandă, o staţie de război electronic şi un avion de luptă Su-25, potrivit raportului.
Trupele ruse încearcă să avanseze în apropiere de Chasiv Yar, în regiunea Doneţk, dar nu au intrat în oraş, a declarat Kyrylo Sazonov, un soldat din brigada mecanizată separată 41, pentru Radio Free Europe/Radio Liberty’s (RFE/RL) la 23 mai.
Trupele ruse au atacat satul Mala Tokmachka din regiunea Zaporojia pe 23 mai, omorând un bărbat în vârstă de 74 de ani, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.
În bugetul de stat al Ucrainei există un deficit de 5 miliarde de dolari necesar pentru cheltuielile militare, a declarat ministrul de finanţe, Serhii Marchenko, într-un interviu acordat la 22 mai postului de radio Hromadske.
Forţele ruse au lansat atacuri împotriva regiunii Harkov pe 23 mai, ucigând cel puţin şase persoane în Harkov şi rănind cel puţin 16, precum şi şapte în alte părţi ale regiunii, după cum au raportat oficialii locali şi un reporter al Kyiv Independent.
După „vizita sa serioasă” la Kiev, secretarul de stat american, Antony Blinken, pledează pentru ca Casa Albă să permită Ucrainei să efectueze lovituri în teritoriul rus cu arme furnizate de Statele Unite, a raportat The New York Times (NYT) pe 22 mai, citând surse oficiale nedivulgate.
Miniştrii apărării din Lituania, Letonia şi Estonia s-au întâlnit în oraşul lituanian Palanga pe 22 mai pentru a-şi stabili principalele obiective înaintea summitului NATO viitor, inclusiv angajamentul aliaţilor de a aloca cel puţin 2,5% din PIB pentru apărare.
Statul Major al Ucrainei a anunţat pe 23 mai că Rusia a suferit pierderi de 497.700 de militari în Ucraina începând cu 24 februarie 2022, când a început invazia pe scară largă. Această cifră include 1.330 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.622 de tancuri, 14.748 de vehicule de luptă blindate, 17.513 vehicule şi rezervoare de combustibil, 12.860 de sisteme de artilerie, 1.077 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 813 de sisteme de apărare antiaeriană, 355 de avioane, 326 de elicoptere, 10.391 de drone, 27 de nave şi bărci şi un submarin.
Forţele ucrainene au reuşit să doboare încă un avion Su-25 rusesc, marcând al cincilea incident raportat de acest gen în această lună.
Autorităţile ucrainene de aplicare a legii au identificat 357 de militari ruşi şi oficiali ai ocupaţiei suspectaţi de comiterea de crime de război, conform anunţului procurorului general Andriy Kostin pe X.
Consilierul pentru Securitate Naţională al SUA, Jake Sullivan, a menţionat că, deşi a avertizat personal despre această posibilitate încă de la începutul invaziei pe scară largă, nu există dovezi despre ajutor letal chinez acordat Rusiei, nici în trecut şi nici „până în prezent.”
Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, şi-a exprimat îngrijorarea că unii lideri europeni nu văd creşterea recentă a incidentelor de sabotaj şi arestările suspecţilor de spionaj din UE ca acţiuni interconectate.
Pe 22 mai, un proiect de decret care propunea schimbări la graniţa maritimă a Rusiei în Marea Baltică a fost eliminat de pe site-ul guvernului rus, după reacţii puternice din partea membrilor NATO. Proiectul, publicat iniţial pe 21 mai, sugera revizuirea graniţei pe baza unor hărţi nautice învechite din 1985. Ştergerea propunerii nu a fost explicată public, informează The Kyiv Independent.
Proiectul a stârnit condamnări rapide din partea ţărilor vecine membre NATO. Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a descris mişcarea ca fiind o „operaţiune hibridă” menită să creeze frică şi incertitudine, cerând un răspuns ferm din partea NATO şi a UE.
Comandantul Forţelor Armate Suedeze, Micael Byden, a sugerat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea căuta controlul asupra Mării Baltice, având un interes special pentru insula suedeză Gotland. Preşedintele finlandez Alexander Stubb a menţionat că Moscova nu a consultat Helsinki cu privire la această chestiune, subliniind abordarea calmă şi bazată pe fapte a Finlandei. Incidentul evidenţiază tensiunile continue dintre Rusia şi ţările membre NATO din regiune.