Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ajuns la Phenian pentru un summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Putin, care efectuează prima sa vizită în Coreea de Nord în ultimii 24 de ani, a lăudat ţara pentru că a susţinut războiul său împotriva Ucrainei într-un articol de opinie publicat în presa de stat nord-coreeană înainte de vizită.
În condiţiile în care stocurile militare ale Rusiei sunt reduse, iar capacitatea de producţie internă este în acelaşi timp împiedicată de sancţiunile occidentale, Coreea de Nord se prefigurează a fi principalul furnizor de arme al Rusiei.
Se pare că Moscova a primit pachete militare ample de la Phenian, inclusiv rachete balistice şi aproximativ 5 milioane de proiectile de artilerie.
Atât Kievul, cât şi Washingtonul au declarat anterior că Rusia a folosit rachete produse în Coreea de Nord pentru a ataca Ucraina.
„Maşinăria de război” a Rusiei este facilitată de sprijinul chinezesc, care „trebuie să înceteze”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken.
În cadrul unei conferinţe de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ambii oficiali au criticat Beijingul şi relaţia Chinei cu Rusia.
Deşi China îşi menţine oficial o poziţie neutră în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi neagă furnizarea de ajutor letal, Beijingul şi Moscova continuă să îşi consolideze legăturile, subliniate de vizita preşedintelui rus Vladimir Putin la liderul chinez Xi Jinping în luna mai.
Blinken a declarat că China oferă un sprijin care permite „Rusiei să menţină în funcţiune acea bază industrială de apărare, să menţină în funcţiune maşina de război, să continue războiul”.
„Aşa că acest lucru trebuie să înceteze”, a adăugat el.
Stoltenberg a declarat că China ar trebui să suporte „consecinţe” dacă va continua să sprijine Rusia.
„China nu poate avea ambele variante. Nu poate continua să aibă relaţii comerciale normale cu ţări din Europa şi, în acelaşi timp, să alimenteze cel mai mare război pe care l-am văzut în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a spus el.
Trupele ruse îşi intensifică atacurile în zonele de frontieră din regiunea Luhansk cu scopul de a captura satul Borova din regiunea vecină Harkov, a declarat Brigada a 3-a de asalt din Ucraina la 18 iunie.
Statele Unite „întârzie în mod deliberat” antrenamentul piloţilor ucraineni pentru F-16, ceea ce va duce la o situaţie în care vor exista „mai puţini piloţi instruiţi decât avioane de luptă”, a declarat pentru Times deputatul ucrainean Oleksandra Ustinova într-un articol publicat pe 17 iunie.
„Un lot de” rachete Storm Shadow şi un alt sistem de apărare antiaeriană SAMP/T vor fi incluse, se pare, în cel de-al nouălea pachet de ajutor pentru Ucraina, pe care ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, îl va prezenta până la sfârşitul lunii iunie, a relatat ziarul italian Il Fatto Quotidiano la 18 iunie, citând surse anonime familiare cu acest subiect.
În cadrul programului „Roam like at home” (RLAH), ucrainenii nu vor plăti taxe suplimentare pentru a-şi folosi telefonul mobil pentru comunicaţii şi internet în cele 27 de ţări ale UE. Aceleaşi reguli se vor aplica şi utilizatorilor operatorilor europeni care călătoresc în Ucraina.
Declaraţia sa a fost făcută la câteva zile după ce Kievul şi Washingtonul au semnat un acord bilateral de securitate pe 10 ani la summitul Grupului celor Şapte (G7) din Italia, care este recunoscut de părţi „ca sprijinind o punte către o eventuală aderare a Ucrainei la NATO”.
Krystyna Liubaşenko, în vârstă de 35 de ani, mamă a doi copii, a fost condamnată sub acuzaţia de „răspândire de dezinformare despre război” şi „participare la o organizaţie teroristă”, a scris presa independentă rusă.
„Forţele noastre împing treptat (trupele ruse) afară din regiunea Harkov. Şi pentru aceasta mulţumesc fiecărui luptător şi fiecărei unităţi, care îşi îndeplinesc în mod clar sarcinile, inclusiv celor care alimentează şi „fondul nostru de schimb” (de prizonieri) cu soldaţii ruşi”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.
Atacurile ruseşti împotriva Ucrainei din ultima zi au ucis cel puţin trei persoane şi au rănit cel puţin 28, au anunţat autorităţile regionale la 18 iunie.
Acest număr include 1.230 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Liderul rus Vladimir Putin şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Coreea de Nord pentru susţinerea acţiunilor sale în Ucraina şi a afirmat că naţiunile lor vor colabora îndeaproape pentru a contracara sancţiunile conduse de SUA.
„Acest proiect deschide oportunităţi pentru întreprinderi de a primi un grant de până la 10 milioane de dolari, iar bugetul total al proiectului este de 188 milioane de dolari”, se arată în comunicat.
Relatarea comentariilor făcute ieri de şeful NATO, Jens Stoltenberg, a fost sursa unor discuţii în rândul analiştilor nucleari şi diplomatici.
Stoltenberg a declarat pentru The Telegraph că membrii NATO se consultă cu privire la desfăşurarea mai multor arme nucleare şi plasarea lor în stare de alertă în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Rusiei şi a Chinei, potrivit Sky News.
Şi, în timp ce unele personalităţi de la Moscova au încercat să minimalizeze semnificaţia remarcilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a fost mai condamnabil în răspunsul său.
„Aceasta nu este altceva decât o altă escaladare a tensiunii”, a declarat el, adăugând că aceste comentarii par să contrazică comunicatul emis în weekend la summitul pentru pace din Elveţia.
Mai multe rezervoare de depozitare a petrolului din oraşul Azov din regiunea Rostov, în sud-vestul Rusiei, au luat foc în noaptea de 18 iunie, în urma unui atac cu dronă, a declarat Vasili Golubev, guvernatorul regional, informează Kyiv Independent şi Ukrinform.
Primii respondenţi au fost trimişi la faţa locului, potrivit lui Golubev. Nimeni nu a fost rănit în urma atacului, potrivit acestuia.
După Irak şi Iordania, Rwanda şi-a retras semnătura de pe comunicatul comun al Summitului pentru pace.
Rwanda lipseşte de pe lista semnatarilor, deşi era inclusă în versiunea din 16 iunie, scrie Ukrainska Pravda.
Cu toate acestea, lista actualizată de Departamentul Federal Elveţian de Afaceri Externe include Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, care nu figura pe listă la 16 iunie.
Producătorul german de armament Rheinmetall va livra Ucrainei un nou tanc de apărare antiaeriană Frankenstein, scrie publicaţia britanică The Telegraph.
Kievul şi-a îndemnat partenerii să trimită sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, în condiţiile în care Rusia îşi intensifică loviturile împotriva centrelor de populaţie şi a infrastructurii ucrainene. Germania va livra Kievului cel de-al treilea sistem Patriot în următoarele săptămâni sau luni, a declarat cancelarul Olaf Scholz la 11 iunie.
Forţele aeriene ucrainene au declarat astăzi că sistemele lor de apărare aeriană au distrus toate cele 10 drone pe care Rusia le-a lansat în cursul nopţii, notează Sky News.
Dronele au fost distruse deasupra Dnipropetrovs şi la sud, în Zaporojie, potrivit unei postări pe canalul de Telegram.
SUA şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la „relaţia tot mai profundă” dintre Rusia şi Coreea de Nord, a declarat Casa Albă.
Purtătorul de cuvânt John Kirby a declarat că SUA este „tulburată” de legăturile dintre cele două ţări, scrie Sky News.
Aceasta vine după ce ambele naţiuni au confirmat că preşedintele rus Vladimir Putin va vizita mâine Coreea de Nord pentru prima dată în ultimii 24 de ani.
Kirby a declarat că vizita pare să facă parte dintr-o „ofensivă de farmec” postelectorală a lui Putin.
Comitetul de anchetă al Federaţiei Ruse a confirmat că forţele aeriene ucrainene au doborât, în februarie, un avion rusesc A-50 de avertizare timpurie şi de control rar întâlnit deasupra Mării Azov, ucigând zece membri ai echipajului, scrie Kyiv Independent.
Agenţia de informaţii militare a Ucrainei, împreună cu Forţele Aeriene, a doborât aeronava la 23 februarie 2024, ucigând zece membri ai echipajului. Agenţia a anunţat că doborârea a fost „o altă lovitură serioasă” pentru capacităţile militare ale Rusiei. Ministerul rus al Apărării nu a comentat informaţiile la momentul respectiv.
China ar trebui să suporte consecinţele pentru sprijinul său continuu acordat Rusiei în contextul războiului în curs cu Ucraina, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la 17 iunie.
Deşi China îşi menţine oficial o poziţie neutră în ceea ce priveşte războiul pe scară largă al Rusiei în Ucraina şi neagă furnizarea de ajutor letal, Beijingul şi Moscova continuă să îşi consolideze legăturile. Acest lucru a fost subliniat de vizita lui Putin la preşedintele chinez Xi Jinping în luna mai, notează Kyiv Independent.
„Beijingul nu le poate avea pe amândouă”, a declarat Stoltenberg, potrivit sursei citate. „La un moment dat – dacă China nu-şi schimbă cursul – aliaţii trebuie să o facă să plătească. Trebuie să existe consecinţe”.
În ultimii doi ani, a spus Stoltenberg, 90% din microelectronica rusă a venit din China. De asemenea, se pare că Beijingul lucrează pentru a îmbunătăţi capacităţile sateliţilor ruşi.