Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională împotriva fostului ministru rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi a şefului său de cabinet Valeri Gerasimov pentru atacuri asupra ţintelor civile din Ucraina. Ei sunt „două figuri-cheie ale conducerii militare ruse. Ambii sunt acuzaţi de comiterea de crime odioase împotriva civililor din Ucraina în timpul bombardării nesăbuite asupra infrastructurii civile ucrainene critice”, a comentat Zelenski, care a adăugat: „Trebuie să ştie că se va face dreptate sperăm să-i vedem după gratii”.
Şi principalele mass-media spaniole, ziare, agenţia naţională şi televiziunea publică, se regăsesc printre cele 81 de surse media europene al căror acces la internet a fost blocat de Moscova ca represalii. Sunt ziarele El Pais şi El Mundo, agenţia de ştiri EFE şi televiziunea publică naţională RTVE. Potrivit unei note a Ministerului de Externe al Kremlinului, citată de RTVE, „aceştia răspândesc sistematic informaţii false cu privire la desfăşurarea operaţiunii militare speciale”.
Melnychuk nu a furnizat un motiv pentru demitere. Potrivit lui Borzov, acesta a trebuit să demisioneze din motive de sănătate.
„Primul transport de muniţie din cadrul iniţiativei noastre a ajuns în Ucraina în urmă cu ceva timp. Facem tot ce este necesar”, a declarat premierul ceh Petr Fiala la 25 iunie.
Anunţul a fost făcut ca răspuns la o decizie a Consiliului UE din ziua precedentă, care a interzis accesul în interiorul blocului la patru instituţii media ruseşti cheie, administrate sau controlate de stat, Rossiyskaya Gazeta, Vocea Europei, RIA Novosti şi Izvestiya.
Decizia rezultă din mai multe plângeri pe care Ucraina le-a depus la Curte în anii care au urmat ocupării Crimeii de către Rusia.
Operatorii ar fi incendiat un depozit din districtul Olkhovatsky al regiunii, situat la aproximativ 70 de kilometri de graniţa cu regiunea Luhansk din Ucraina. Incendiul a dus la o explozie, a declarat agenţia.
„Am depăşit bariera de la promisiune la realizare”, a declarat viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Ştefănişoară, pentru Financial Times (FT), înainte de deschiderea negocierilor.
Acest număr include 1 180 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Doi consilieri cheie ai lui Donald Trump i-au prezentat acestuia un plan pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina – în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale – care presupune să spună Ucrainei că va primi mai multe arme americane doar dacă va intra în negocieri de pace.
În acelaşi timp, Statele Unite ar avertiza Moscova că orice refuz de a negocia ar avea ca rezultat creşterea sprijinului SUA pentru Ucraina, a declarat într-un interviu în exclusivitate pentru Reuters generalul locotenent în retragere Keith Kellogg, unul dintre consilierii lui Trump pentru securitate naţională.
Conform planului elaborat de Kellogg şi Fred Fleitz, care au fost amândoi şefi de cabinet în cadrul Consiliului Naţional de Securitate al lui Trump în timpul preşedinţiei sale 2017-2021, ar urma să existe o încetare a focului bazată pe liniile de luptă predominante în timpul negocierilor de pace.
Danemarca va înceta instruirea piloţilor ucraineni de F-16 până la sfârşitul acestui an, deoarece ţara va trece la operarea avioanelor de luptă F-35, a declarat ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen pe 24 iunie, potrivit Kyiv Independent.
„Vom trece la pilotarea avioanelor F-35, aşa că trebuie să ne cheltuim energia pe acest lucru şi, prin urmare, nu putem continua să instruim piloţi ucraineni după 2024”, a declarat Poulsen în cadrul unei conferinţe de presă luni.
Primele F-16 daneze sunt programate să ajungă în Ucraina în această vară. Ţara va trimite 19 avioane F-16 la Kiev, precum şi echipamente pentru avioanele de luptă F-16. De asemenea, Kievul se aşteaptă să primească avioane şi din Olanda, Belgia şi Norvegia.
Primarul oraşului Harkov, Ihor Terekhov, s-a adresat într-o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres, şi directorului general al UNESCO, Audrey Azoulay, îndemnându-i să ajute la oprirea atacurilor ruseşti asupra regiunii Harkov.
În scrisoare se afirmă că Rusia distruge potenţialul Ucrainei, satisfăcând ambiţiile liderilor săi prin forţă, cu un dispreţ total pentru dreptul internaţional, relatează Ukrinform.
Terekhov a subliniat că unul dintre obiectivele ONU de dezvoltare durabilă este furnizarea unei educaţii echitabile şi de înaltă calitate, dar din cauza agresiunii armate a Rusiei, dezvoltarea cuprinzătoare a potenţialului de cercetare şi creaţie al locuitorilor din Harkov este considerată imposibilă.
Atacurile cu drone împotriva oraşului rus Belgorod şi a localităţilor din regiunea Belgorod din 24 iunie au avariat mai multe clădiri, vehicule şi o conductă de alimentare cu gaz, rănind în acelaşi timp patru persoane, a afirmat guvernatorul Viaceslav Gladkov, potrivit Kyiv Independent.
Rapoartele privind atacurile aeriene împotriva regiunii Belgorod, care se învecinează cu regiunile Sumy, Harkov şi Luhansk din Ucraina, au devenit un eveniment obişnuit în ultimele luni.
Statele Unite se pregătesc să anunţe marţi un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, a relatat Associated Press, citând doi oficiali americani care au declarat acest lucru sub anonimat.
Noul pachet, care urmează să fie dezvăluit marţi, va include noi rachete HIMARS, armament antiblindare, arme de calibru mic şi grenade, precum şi obuze de artilerie de 155 mm şi 105 mm.
Washingtonul interzice în continuare Ucrainei să utilizeze ATACMS şi alte arme cu rază lungă de acţiune furnizate de SUA pentru a lovi în interiorul Rusiei, potrivit oficialilor americani.
Preşedintele Volodimir Zelenski va participa la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles din 27 iunie şi va semna un acord de securitate cu UE, scrie Kyiv Independent, citând surse din media poloneză.
Biroul preşedintelui a anunţat pe 19 iunie că Ucraina şi UE au finalizat textul unui acord de securitate şi au convenit să îl semneze „în viitorul apropiat”.
Se aşteaptă ca UE să se alăture celor 17 ţări, inclusiv SUA, Japonia, Regatul Unit, Germania şi Franţa, care au semnat tratate bilaterale similare pentru a ajuta Kievul să respingă agresiunea Rusiei.