Războiul din Ucraina, ziua 864. Zelenski discută noi soluţii pentru a aborda criza energetică din Ucraina / Casa Albă: Biden ar putea avea o întâlnire bilaterală cu Zelenski în marja summitului NATO

UPDATE Rusia a pierdut până la 5.000 de soldaţi pentru un district din Ceasiv Iar

Rusia a pierdut până la 5 000 de militari în luptele pentru un cartier al oraşului Ceasiv Iar din regiunea Doneţk, a declarat Nazar Voloşin, purtătorul de cuvânt al grupului de forţe Khortytsia.

Declaraţia sa urmează retragerii Ucrainei din cartierul Kanal din estul oraşului Ceasiv Iar, pe fondul unei ofensive ruse asupra oraşului. Poziţiile defensive din cartier au fost distruse, a declarat Voloşin, când a anunţat decizia armatei.

După ce au capturat Avdiivka în februarie, forţele ruse şi-au îndreptat atenţia către Ceasiv Iar, un oraş ridicat care deschide calea unor noi ofensive în regiunea Doneţk.

Grindeanu, despre descinderile din portul Constanța: Acest Eldorado s-a terminat. Vinovații vor zbura

12:12

Zeci de zone de plajă, scoase la licitație pentru următorii zece ani

12:10

În ultima zi, nu au avut loc atacuri împotriva Ceasiv Iar, dar oraşul este bombardat constant, a raportat Voloşin. Peste 100 de soldaţi ruşi au fost ucişi, iar alţi 132 au fost răniţi în ultimele 24 de ore în direcţia Ceasiv Iar-Toreţk.

UPDATE Casa Albă: Biden ar putea avea o întâlnire bilaterală cu Zelenski în marja summitului NATO

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul summitului NATO, a declarat un înalt oficial al Casei Albe în timpul unei conferinţe de presă.

„Şi în timp ce preşedintele va avea un program destul de încărcat, având în vedere angajamentul său ca gazdă a summitului, lucrăm pentru a stabili mai multe întâlniri bilaterale şi întâlniri cu diverşi lideri mondiali în marja summitului, inclusiv preşedintele Zelenski, din nou, aşa cum am menţionat mai devreme”, a declarat oficialul. „Şi vom avea mai multe informaţii cu privire la acestea pe care le vom împărtăşi în zilele următoare”.

Oficialul a mai spus că Biden va găzdui un eveniment cu Zelenski şi alţi „aliaţi şi parteneri ai noştri care au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina”.

„Statele Unite vor anunţa, de asemenea, noi măsuri de consolidare a apărării aeriene şi a capacităţilor militare ale Ucrainei pentru a ajuta Ucraina să continue să se apere astăzi şi să descurajeze agresiunea rusă în viitor”, a adăugat oficialul.

Summitul NATO va avea loc la Washington în perioada 9-11 iulie.

UPDATE Turcia propune o „platformă de pace” pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Ministrul turc de externe Hakan Fidan a propus crearea unei „platforme de pace” pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„Ar trebui creată o platformă de pace care să prevină adâncirea polarizării, să aibă o participare şi o reprezentare ridicate şi să acorde prioritate diplomaţiei”, a spus el.

Fidan nu a oferit alte detalii.

Turcia încearcă de mult timp să preia un rol principal în negocierile de pace dintre Kiev şi Moscova.

La summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kazahstan de la începutul acestei săptămâni, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a propus lui Vladimir Putin că Turcia ar putea ajuta la medierea încheierii războiului.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a respins ideea, declarând că Erdogan nu poate servi ca intermediar, fără a oferi motive specifice.

UPDATE Le Pen împotriva furnizării de către Franţa a rachetelor cu rază lungă de acţiune şi a trupelor în Ucraina

Politicianul francez de extremă dreapta Marine Le Pen a declarat într-un interviu acordat CNN pe 5 iulie că partidul său este împotriva continuării furnizării de rachete cu rază lungă de acţiune Ucrainei şi a posibilităţii de a trimite trupe franceze în Ucraina.

UPDATE Atacurile ruseşti au provocat 12 morţi şi 50 de răniţi în ultima zi

Victime civile au fost raportate în regiunile Doneţk, Dnipropetrovsk şi Herson.

UPDATE Pierderi masive pentru Rusia în Ucraina

Statul Major General ale Forţelor Armate ale Ucrainei au anunţat pe 6 iulie că Rusia a suferit pierderi de 549.840 de militari de la începutul invaziei sale în Ucraina, începând cu 24 februarie 2022.

Aceasta include 1.260 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.

Conform raportului, Rusia a mai pierdut 8.153 de tancuri, 15.629 de vehicule blindate de luptă, 20.053 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 14.897 de sisteme de artilerie, 1.115 de sisteme de rachete de lansare multiplă, 878 de sisteme de apărare antiaeriană, 360 de avioane, 326 de elicoptere, 11.809 drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.

UPDATE Ucraina a doborât peste noapte 24 din cele 27 de drone ruseşti, conform rapoartelor Forţelor Aeriene

Apărarea aeriană ucraineană a doborât 24 din cele 27 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii de 6 iulie, au raportat Forţele aeriene.

Rusia ar fi lansat dronele din Crimeea, precum şi din regiunea Kursk din Rusia.

În ultimele luni, atacurile ruseşti asupra infrastructurii critice au vizat tot mai mult instalaţiile energetice ucrainene.

UPDATE Dronele ruseşti avariază infrastructura energetică în regiunea Sumî

Un atac cu drone ruseşti în cursul nopţii de 6 iulie a provocat pagube infrastructurii energetice din regiunea Sumî, lăsând mai multe comunităţi din regiune fără curent electric, a raportat Administraţia militară a regiunii Sumî.

UPDATE Atacul cu drone asupra regiunii Belgorod avariază clădiri şi instalaţii industriale, susţine guvernatorul rus

Atacurile cu drone asupra oraşului Shebekino din Belgorod Oblast din Rusia, în noaptea de 6 iulie, au avariat mai multe clădiri, vehicule şi o instalaţie industrială, rănind în acelaşi timp o persoană, a afirmat guvernatorul Vyacheslav Gladkov.

UPDATE Atacurile cu drone asupra regiunii ruse Krasnodar Krai au avariat depozite de petrol şi un turn de comunicaţii

Atacurile cu drone care au vizat regiunea Krasnodar Krai din Rusia au provocat incendii la două depozite de petrol în cursul nopţii de 6 iulie, avariind, de asemenea, un turn de comunicaţii, au raportat diverse instituţii media ruse.

UPDATE Sabotajul partizanilor întrerupe transportul de muniţie nord-coreeană pe calea ferată rusă

UPDATE Sprijinul inadecvat al brigăzii 41 contribuie la avansurile ruse în Niu-York

Batalionul 206 din cadrul Brigăzii 241 a Ucrainei, staţionat în prezent în Niu-York, regiunea Doneţk, a semnalat lipsa sprijinului adecvat din partea Brigăzii separate mecanizate 41, ceea ce a contribuit la câştigurile semnificative ale Rusiei în zonă. Batalionul, parte a Forţelor de Apărare Teritorială, a fost relocat în sectorul Toretsk în iunie, în contextul intensificării ofensivelor ruseşti.

Liderii de pluton din Batalionul 206 au exprimat îngrijorări cu privire la lipsa de sprijin şi coordonare din partea Brigăzii 41. Ei au descris misiuni ce depăşeau capacităţile lor de infanterie uşoară, precum penetrarea logistică a inamicului cu personal şi armament minimal. Această lipsă de întărire adecvată şi direcţionare tactică a dus la dificultăţi în menţinerea poziţiilor, ceea ce a permis forţelor ruse să avanseze 3 kilometri în regiunea sudică a Niu-Yorkului.

Roman Kulyk, comandant adjunct al Batalionului 206, a criticat aşteptările nerealiste ale Brigăzii 41 şi incapacitatea de a recunoaşte limitele batalionului, exacerbate de condiţiile prelungite de luptă şi resursele insuficiente.

Cu toate acestea, biroul de presă al Brigăzii 41 nu a răspuns încă la plângerile exprimate. Situaţia subliniază dificultăţile continue în coordonarea şi sprijinul în cadrul forţelor ucrainene în faţa agresiunii ruse persistente.

UPDATE Zelenski discută noi soluţii pentru a aborda criza energetică din Ucraina

UPDATE „Nu putem avea un Minsk III” – Stoltenberg despre perspectivele pentru pace în Ucraina

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat necesitatea evitării unui acord „Minsk III” pentru a asigura pacea în Ucraina, cerând continuarea sprijinului puternic din partea aliaţilor pe 5 iulie. Reflectând asupra Acordurilor de la Minsk anterioare, Stoltenberg a remarcat eşecurile lor în oprirea ostilităţilor. Minsk I, semnat în 2014, şi Minsk II, în 2015, au fost acorduri menite să stabilească încetarea focului în urma agresiunii Rusiei, dar au fost încălcate în mod repetat de Moscova, conducând la noi avansuri în teritoriul ucrainean.

Stoltenberg a criticat aceste acorduri pentru că au oferit doar Rusiei timp să-şi consolideze poziţia, ceea ce a dus în cele din urmă la invazia din 2022. Vorbind înainte de Summitul NATO de la Washington, el a evidenţiat poziţia fermă a NATO împotriva forţării Ucrainei să accepte concesii teritoriale sau să renunţe la aderarea la NATO drept condiţii pentru un armistiţiu.

Stoltenberg a prezentat angajamentele actuale şi viitoare ale NATO, incluzând un pachet de sprijin cuprinzător pentru Ucraina. Acesta include instruire militară avansată, angajamente financiare, acorduri de securitate şi o cooperare mai profundă privind interoperabilitatea militară. Iniţiativele precum noul centru de instruire şi educaţie din Polonia ilustrează devotamentul NATO pentru întărirea capacităţilor de apărare ale Ucrainei.

Între timp, consilierii fostului preşedinte american Donald Trump au sugerat recent oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, cu excepţia cazului în care aceasta consimte la un armistiţiu şi la negocieri de pace cu Rusia. Ucraina a respins constant astfel de propuneri, considerându-le ca oportunităţi pentru Rusia de a se regrupa militar.

UPDATE Meduza: 120.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina

Kuleba discută consolidarea legăturilor cu noul secretar de externe britanic

La 5 iulie, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a vorbit cu noul secretar de externe britanic, David Lammy, pentru a-l felicita pentru preluarea funcţiei sale diplomatice, scrie Kyiv Independent. Kuleba şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul ferm al Regatului Unit faţă de Ucraina în diverse domenii, subliniind importanţa continuării relaţiilor bilaterale şi a cooperării.

În conversaţia lor, Kuleba şi Lammy au subliniat semnificaţia viitorului summit NATO de la Washington şi au discutat următorii paşi pentru consolidarea legăturilor dintre Ucraina şi Regatul Unit. Kuleba l-a invitat pe Lammy să viziteze Ucraina, iar Lammy a acceptat invitaţia.

Numirea lui Lammy a urmat victoriei decisive a Partidului Laburist în recentele alegeri generale din Regatul Unit. În timpul unei vizite anterioare la Kiev, în luna mai, Lammy, pe atunci secretar de externe din umbră, a asigurat sprijinul continuu pentru Ucraina şi a condamnat acţiunile preşedintelui rus Vladimir Putin drept un „nou fascism în Europa.” El a reasigurat că, în ciuda schimbării politice din Regatul Unit, politica ţării de a sta alături de Ucraina va rămâne neschimbată.

Această discuţie reflectă angajamentul ambelor naţiuni pentru o alianţă puternică, mai ales în faţa conflictelor regionale în desfăşurare şi a provocărilor geopolitice.