Statele Unite interzic Kievului să lovească adânc în teritoriul rus cu arme americane pentru a evita posibila extindere a războiului dincolo de graniţele Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder, pentru Vocea Americii (VoA).
Atunci când Rusia şi-a lansat noua ofensivă împotriva regiunii Harkov în luna mai, o serie de ţări au declarat că au ridicat restricţiile privind utilizarea armelor furnizate de Occident împotriva ţintelor militare din interiorul Rusiei.
Washingtonul a acordat Kievului permisiunea limitată de a utiliza anumite arme americane pentru a lovi obiective ruseşti din apropierea frontierei.
Ryder a reiterat că politica, care interzice forţelor ucrainene să utilizeze arme furnizate de SUA pentru atacuri în interiorul Rusiei, nu s-a schimbat.
„Cred că este important să înţelegem că nu dorim să vedem consecinţe neintenţionate ale unei escaladări care ar putea transforma acest conflict într-unul mai amplu, care să depăşească Ucraina. Cred că acesta este un lucru pe care trebuie să îl luăm cu toţii în considerare şi să îl luăm foarte în serios”, a declarat Ryder.
Volodimir Zelenski a cerut de mai multe ori Washingtonului să permită Ucrainei să lovească ţinte din interiorul Rusiei.
Madridul a trimis Ucrainei alte 10 tancuri de luptă Leopard 2A4 recondiţionate, a anunţat Ministerul spaniol al Apărării.
Tancurile au fost reparate, întreţinute şi testate la producătorul Santa Barbara Sistemas din provincia Sevilia, potrivit comunicatului. Cu acest lot, numărul total de tancuri Leopard 2A4 furnizate de Spania Ucrainei a ajuns la 20.
Următorul lot este programat să fie livrat în a doua jumătate a anului 2024.
Pe lângă tancuri, Kievul va primi şi câteva excavatoare şi o serie de rachete antitanc. Echipamentul este aşteptat să ajungă în Polonia în acest weekend înainte de a fi livrat forţelor armate ucrainene.
Ucraina discută acorduri bilaterale de securitate cu încă nouă ţări, a anunţat luni preşedintele Volodimir Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Kiev.
Guvernul ucrainean doreşte să semneze acorduri de securitate cu 32 de ţări în total. Ucraina a semnat deja acorduri de securitate cu 23 de ţări, a declarat Zelenski.
Acordurile de securitate acoperă asistenţa umanitară, militară, de reconstrucţie şi financiară pentru Ucraina.
Acordurile semnate sunt în valoare de 38 de miliarde de dolari, potrivit preşedintelui.
„Cred că acesta este un rezultat puternic”, a adăugat el.
Ucraina a semnat recent acorduri de securitate cu Polonia, Luxemburg şi România în marja summitului NATO, pe baza unui angajament luat de Grupul G7 în iulie 2023.
Biroul preşedintelui lucrează acum la acorduri cu Cehia, Slovenia şi Irlanda, a declarat anterior Zelenski pe Telegram.
Volodimir Zelenski a declarat luni că vrea ca până în noiembrie să fie gata un nou plan care să permită Kievului să organizeze un al doilea summit internaţional privind viziunea sa de pace în Ucraina, la care ar trebui să participe şi reprezentanţi ai Rusiei.
Un soldat ucrainean ar fi fost împuşcat şi ucis de poliţiştii de frontieră în timp ce încerca să treacă ilegal în Moldova, potrivit autorităţilor din Ucraina.
Patru soldaţi au fugit duminică dintr-o tabără de instrucţie şi au încercat să treacă pe jos în Moldova. Unul dintre soldaţii fugari ar fi atacat poliţiştii de frontieră, după care un poliţist de frontieră a împuşcat şi ucis unul dintre soldaţi.
A fost deschisă o anchetă privind utilizarea excesivă a autorităţii de aplicare a legii cu privire la acţiunile poliţistului de frontieră.
În conformitate cu legea marţială, care este în vigoare din februarie 2022, bărbaţii ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, cu unele excepţii, nu au voie să părăsească ţara deoarece ar putea fi chemaţi la serviciul militar.
Valul de căldură record care a cuprins Ucraina este de aşteptat să continue cel puţin până la sfârşitul săptămânii viitoare, maximele urmând să depăşească 40 de grade Celsius.
În acelaşi timp, majoritatea respondenţilor s-au opus condiţiilor actuale de încetare a focului stabilite de preşedintele rus Vladimir Putin, care ar presupune retragerea completă a Ucrainei din cele patru regiuni care sunt parţial ocupate de Rusia.
Anunţul a fost făcut la numai o zi după ce Kateryna Polishchuk, apărătoarea şi medicul Azovstal, cunoscută sub porecla Ptashka („pasăre”), le-a cerut lui Oleksandr Sîrskîi şi preşedintelui Volodimir Zelenski să investigheze unitatea pentru presupusa conduită necorespunzătoare a comandantului său, Bohdan Şevciuk.
Razvozhayev a afirmat la ora locală 4:10 că apărarea rusă a împuşcat cel puţin o dronă deasupra Capului Fiolent, pe coasta de sud a Crimeei. Atacul s-a încheiat în jurul orei 6 a.m., provocând pagube după ce un fragment de dronă a căzut pe o casă, dar fără a lăsa victime, a adăugat el.
Primarul oraşului Novorossiysk, Andrei Kravchenko, a declarat în dimineaţa zilei de 15 iulie că peste 300 de persoane, inclusiv lucrători ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă şi alţi voluntari, lucrau la combaterea incendiilor forestiere din zonă. În dimineaţa zilei de 15 iulie, focul se extinsese la cel puţin 153 de hectare.
Atacurile ruseşti au ucis cel puţin un civil şi au rănit cel puţin alte 24 de persoane în Ucraina în ultima zi, au raportat autorităţile regionale pe 15 iulie.
”NATO va sprijini Ucraina, iar acum ne-am sporit sprijinul… Dar politica NATO este neschimbată – nu ne vom implica în acest conflict”, a declarat secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, la 14 iulie.
Acest număr include 1.200 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Ucraina are dreptul, conform legislaţiei internaţionale, de a ataca ţinte militare situate pe teritoriul Rusiei, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru United News pe 14 iulie.
Politica Statelor Unite interzice forţelor ucrainene să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi ţinte în adâncul teritoriului rusesc. Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului să ridice aceste restricţii, afirmând că posibilitatea de a folosi arme americane cu rază lungă de acţiune, cum ar fi ATACMS, în Rusia şi Crimeea, ar produce ”un rezultat instantaneu.”
În cadrul interviului, Stoltenberg a reafirmat dreptul Ucrainei la autoapărare. ”Poziţia mea este că nu există nicio îndoială că Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare legitime pe teritoriul ţării agresoare, Rusia,” a spus Stoltenberg. ”Acest lucru este clar definit de legislaţia internaţională. Deoarece acesta este un război pe care Rusia l-a început împotriva Ucrainei, Ucraina are dreptul la autoapărare, iar acest lucru include lovituri pe teritoriul agresorului. Acest lucru este absolut clar pentru mine.”
Guvernul SUA a permis în iunie Ucrainei să atace ţinte ruseşti aproape de graniţa cu regiunea Harkov, după ofensiva reînnoită a Moscovei în regiune. Stoltenberg a salutat acest pas. El a menţionat că tot mai mulţi aliaţi ”relaxează restricţiile” în contextul atacurilor intensificate ale Rusiei.
”Salut decizia aliaţilor de a deschide posibilitatea utilizării mai mari a armelor pentru a lovi aceste ţinte,” a declarat Stoltenberg.
Şeful NATO a făcut un argument similar pe 10 iulie, în timpul summitului de 75 de ani al Alianţei, desfăşurat la Washington, D.C.
Statele Unite nu au anunţat nicio schimbare în politica lor privind loviturile cu rază lungă de acţiune în Rusia. Preşedintele SUA, Joe Biden, a evitat să răspundă la această întrebare într-o conferinţă de presă pe 11 iulie, spunând că atacurile împotriva Moscovei nu ar ”avea sens.”
Rusia şi China au demarat exerciţii navale comune la un punct militar chinez în Zhanjiang, a raportat Ministerul Apărării din China pe 14 iulie, informează The Kyiv Independent.
Conform unui ofiţer din marina rusă, ”desfăşurarea unor astfel de exerciţii militare maritime comune poate spori colaborarea şi nivelurile profesionale ale celor două marine şi contribuie la menţinerea securităţii maritime şi regionale.”
Această veste vine la câteva zile după ce Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pe 11 iulie că membrii alianţei sunt de acord că China este un ”facilitator decisiv” al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În plus, o declaraţie comună a membrilor NATO a menţionat că China reprezintă o ameninţare pentru interesele şi securitatea alianţei.
La ceremonia de deschidere a exerciţiilor pe 14 iulie, un ofiţer al marinei chineze a afirmat că ”mecanismul pentru exerciţiile navale comune şi pregătirea între cele două marine, precum şi capacitatea lor de a desfăşura operaţiuni militare maritime comune, au continuat să se îmbunătăţească,” conform declaraţiei ministerului.
După ceremonie, forţele navale au efectuat simulări militare pe hartă şi exerciţii de coordonare tactică. Exerciţiul este împărţit în trei etape, incluzând concentrarea forţelor, planificarea în port şi exerciţiile maritime.
Anterior, pe 8 iulie, Ministerul Apărării din Belarus a raportat că militarii chinezi şi belaruşi desfăşurau un antrenament comun ”anti-terorist” la poligonul Brestskiy, lângă graniţa cu Ucraina şi Polonia.
China s-a poziţionat ca un actor neutru în războiul Rusiei, dar a adâncit legăturile economice cu Moscova şi a devenit principalul furnizor de bunuri cu dublă utilizare care alimentează industria de apărare rusă. Liderii chinezi au negat sprijinirea vreunei părţi în conflict şi au subliniat parteneriatul strâns cu Moscova, fără a depăşi limitele unei relaţii ”normale.”