Ministrul rus al Apărării, Andri Belousov, l-a contactat, pe 12 iulie, pe şeful Pentagonului, Lloyd Austin, pentru a-l avertiza despre o „operaţiune secretă” pe care o pregăteşte Ucraina împotriva Rusiei. New York Times a scris acest lucru, citând trei oficiali americani, potrivit cărora ministrul rus a avertizat Washingtonul despre pregătirile ucrainenilor. Rusia credea că operaţiunea are aprobarea americanilor.
Agenţia de informaţii militare a Ucrainei a atacat peste noapte trei aerodromuri ruseşti, avariind un bombardier supersonic. O sursă a agenţiei a raportat acest lucru pentru Kyiv Independent, precizând că atacul a avut loc folosind drone care au lovit aeroporturile din regiunile Saratov, Murmansk şi Riazan. Dronele kamikaze au vizat şi o rafinărie de petrol din regiunea Riazan. Unul dintre atacuri a avariat un bombardier supersonic cu rază lungă de acţiune Tu-22M3 pe aeroportul Olenia din regiunea Murmansk. Aeroportul este situat în apropiere de nordul Finlandei şi se află la aproximativ 1.800 de kilometri de graniţa cu Ucraina.
Bombardamentul rusesc de ieri asupra regiunilor Doneţk şi Zaporojie a dus la întreruperea energiei electrice pentru câteva mii de case din zonă. Până în această dimineaţă, 137 de localităţi rămân fără curent electric, pentru un total de 82.800 de clienţi. În provincia Zaporojie, 5.700 de consumatori au pierdut energie electrică, dar livrările au fost reluate în cea mai mare parte până dimineaţa târziu. Doar 3.700 de consumatori din 51 de localităţi sunt încă fără energie electrică. În regiunea Harkov, 40.100 de clienţi din 106 localităţi au rămas fără electricitate în această dimineaţă.
Rusia nu intenţionează să recurgă la o mobilizare generală pentru a face faţă conflictului din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Nimeni nu vorbeşte despre mobilizare, nu există o astfel de discuţie”, a conchis Peskov. În septembrie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o mobilizare parţială a rezerviştilor care, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar fi afectat aproximativ 300.000 de angajaţi.
Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că „nu ascultă” ceea ce el a numit „declaraţii contradictorii” venite din Ucraina cu privire la discuţiile de pace. Şeful diplomaţiei ruse a răspuns în aceşti termeni întrebărilor jurnaliştilor la o conferinţă de presă la reuniunea ministerială ASEAN de la Ventiane, Laos. „Nu cu mult timp în urmă, se vorbea despre negocieri. Zelenski a vorbit despre disponibilitatea de a sta în sfârşit la o masă cu reprezentanţii ruşi. Să spun adevărul, nu-i ascult”, a spus Lavrov, pe un ton dispreţuitor. În ultimele săptămâni, preşedintele Zelenski a declarat că Rusia ar trebui să fie reprezentată la un al doilea summit de pace, după ce Rusia nu a fost invitată la cel din iunie, din Elveţia, iar China nu a participat, din acest motiv.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că forţele ruse au preluat controlul asupra aşezării Lozuvaţke, din regiunea Doneţk, a informat agenţia de ştiri Interfax.
Rusia a dat dovadă de flexibilitate socială şi economică şi nu poate fi definită ca o autocraţie: asta a afirmat premierul ungar şi preşedintele rotativ al UE, Viktor Orban, în timpul unei vizite în România „Rusia a învăţat lecţii din 2014: a dezvoltat sectoarele IT si bancar, astfel încât să-şi păstreze sistemul financiar”. „Când Rusia este descrisă ca o autocraţie neo-stalinistă rigidă, este o minciună: vorbim de o ţară care a demonstrat flexibilitate tehnică, economică şi poate chiar socială”, a conchis el.
Preşedintele ucrainean intenţionează să elaboreze un plan de acţiune pentru realizarea păcii în Ucraina până la sfârşitul lunii noiembrie 2024. „Am atribuit o sarcină în acest sens administraţiei mele şi echipei noastre diplomatice, cred că planul va fi gata noiembrie”, a spus Zelenski într-un interviu pentru televiziunea publică japoneză NHK.
O posibilă negociere de pace între Rusia şi Ucraina nu se poate baza doar pe propunerea Kievului: acest lucru a fost clarificat de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, vorbind despre discuţiile dintre şefii diplomaţiei Ucrainei şi Chinei în conferinţa de presă a reuniunii ministeriale ASEAN din Laos.
Rusia nu se va preda Ucrainei şi toate obiectivele a ceea ce Moscova continuă să numească o „operaţie militară specială” vor fi atinse, a spus acest lucru Lavrov, la o conferinţă de presă la Vientiane, Laos, unde a participat la o întâlnire ASEAN, citat de agenţia Ria Novosti.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că „nu ascultă” declaraţiile Ucrainei cu privire la negocierile de pace, susţinând că recentele comentarii ale înalţilor oficiali de la Kiev au fost contradictorii.
Trupele Moscovei încearcă să străpungă apărarea ucraineană în zonă, iar sectorul de lângă Pokrovsk din partea de vest a regiunii Doneţk a devenit cea mai fierbinte parte a frontului în ultimele săptămâni.
În acest număr sunt incluse 1 210 pierderi suferite de forţele ruse chiar în cursul ultimei zile.
În 11 luni, coridorul maritim ucrainean a transportat 60 de milioane de tone de mărfuri, în principal din porturile din regiunea Greater Odesa, potrivit Autorităţii ucrainene a porturilor maritime (USPA).
În cadrul unei întâlniri în Laos cu ministrul de externe chinez Wang Yi, diplomatul şef al UE, Josep Borrell, a solicitat Chinei să sprijine procesul de pace în Ucraina şi să oprească exportul de bunuri cu dublă utilizare către Rusia, care îi sporeşte capacităţile militare. Borrell a subliniat că sprijinul Chinei pentru Rusia afectează relaţiile UE-China şi a evidenţiat ameninţarea existenţială pe care războiul Rusiei o reprezintă pentru Europa. El a făcut referire la o declaraţie comună din mai a Chinei şi Braziliei, care a solicitat o conferinţă de pace, dar nu a abordat integritatea teritorială a Ucrainei.
Recent, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a vizitat China şi s-a întâlnit cu Wang Yi. Kuleba a subliniat că China şi-a reafirmat respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei într-o postare video pe Instagram. În ciuda poziţiei de neutralitate a Chinei în războiul Rusia-Ucraina, aceasta şi-a adâncit legăturile economice cu Moscova.
Kievul a făcut apeluri repetate către China să-şi folosească influenţa asupra Moscovei pentru a ajuta la încheierea războiului. Poziţia şi acţiunile Chinei rămân critice în conflictul în desfăşurare, iar solicitarea lui Borrell subliniază efortul internaţional de a căuta o soluţie prin canale diplomatice.
Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, urmează să călătorească la Kiev în august, marcând prima sa vizită în Ucraina de la declanşarea războiului în februarie 2022.
Potrivit unei declaraţii a Ministerului Apărării din România, din 26 iulie, videoclipurile care circulă pe reţelele de socializare şi care pretind că arată unităţi de apărare aeriană româneşti interceptând drone ruseşti de atac deasupra Ucrainei sunt înşelătoare şi false.
Ucraina este pe cale să primească 7,9 miliarde de dolari în sprijin direct pentru buget până în noiembrie 2023, ca parte a unui pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul SUA în aprilie. Această asistenţă financiară are scopul de a ajuta Ucraina să menţină serviciile publice esenţiale în contextul conflictului şi al provocărilor economice continue.
Pachetul de ajutor de 61 de miliarde de dolari a fost aprobat pe 20 aprilie 2023, după luni de dezbateri politice în SUA. Din această sumă, 7,9 miliarde de dolari vor fi transferate în bugetul de stat al Ucrainei „în viitorul apropiat,” restul urmând să fie primit până la sfârşitul lunii octombrie.
Sprijinul economic direct va ajuta Ucraina să susţină servicii critice precum sănătatea, educaţia şi programele sociale. Această asistenţă este structurată ca un împrumut, care poate fi iertat de preşedintele SUA.
Premierul ucrainean Denys Shmyhal a subliniat că Ucraina a primit deja 12 miliarde de dolari în finanţare externă în 2023. De asemenea, el a indicat că Ucraina va avea nevoie de aproape 42 de miliarde de dolari în asistenţă economică în 2024 pentru a gestiona eficient deficitul bugetar.