Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni joi, într-o şedinţă de urgenţă, pentru a dezbate situaţia de la Centrala nucleară ucraineană Zaporojie, situată în estul Ucrainei, în contextul în care Kievul şi Moscova se acuză reciproc de atacuri în aceasă zonă, afirmă surse diplomatice.
Surse diplomatice din cadrul Preşedinţiei Consiliului de Securitate ONU, deţinută în luna august de China, au declarat că reuniunea este programată la sediul Naţiunilor Unite din New York joi după-amiază (joi seară, ora României), informează Agenţia France-Presse şi cotidianul Le Monde.
O altă sursă a declarat că reuniunea a fost solicitată de Rusia. Este puţin probabilă o decizie fermă a Consiliului de Securitate ONU în privinţa situaţiei de la Centrala nucleară Zaporojie, în condiţiile în care Rusia are drept de veto, la fel ca Statele Unite, China, Marea Britanie şi Franţa.
Cel puţin şase persoane au fost ucise, iar altele au fost rănite, în urma bombardamentelor ruse asupra oraşului ucrainean Bahmut, situat în apropierea frontului din estul Ucrainei, anunţă autorităţile locale, citate de cotidianul Le Monde.
„Ruşii au bombardat oraşul cu lansatoare de rachete multiple, lovind un carter rezidenţial. Din primele informaţii, 12 imobile de locuit au fost avariate, iar patru au luat foc”, a declarat Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Doneţk.
Pompierii ucraineni depun eforturi pentru stingerea incendiilor izbucnite după bombardamente.
Creditorii de peste hotare ai Ucrainei au sprijinit cererea acesteia de îngheţare timp de doi ani a plăţilor pentru aproape 20 de miliarde de dolari în obligaţiuni internaţionale, potrivit unui document de reglementare depus miercuri, o măsură care va permite ţării să evite incapacitatea de plată.
Fără niciun semn de pace sau de încetare a focului la orizont la aproape şase luni de la începutul invaziei Rusiei, la 24 februarie, deţinătorii de obligaţiuni au fost de acord să amâne plăţile de dobânzi şi de capital pentru 13 obligaţiuni suverane ucrainene cu scadenţa între 2022 şi 2033.
Ucraina a declarat că va economisi aproximativ 5 miliarde de dolari în următoarele 24 de luni, pe măsură ce îşi va gestiona resursele financiare în scădere.
Administraţia de la Beijing a confirmat, miercuri, intensificarea relaţiilor cu Moscova şi a acuzat Washingtonul că este „iniţiatorul” şi „principalul instigator” în conflictul din Ucraina, denunţând încă o dată şi vizita în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi.
Zhang Hanhui, ambasadorul chinez la Moscova, afirmă, într-un interviu acordat agenţiei Tass şi citat de Reuters, că Statele Unite au împins Rusia într-un colţ prin extinderea NATO în mai multe rânduri şi prin încercările de orientare a Ucrainei spre Uniunea Europeană, în detrimentul Moscovei.
„Ca iniţiator şi principalul instigator al crizei din Ucraina, Washingtonul, în timp ce impune sancţiuni complete fără precedent împotriva Rusiei, continuă să furnizeze arme şi echipamente militare Ucrainei. Scopul lor final este să epuizeze şi să zdrobească Rusia printr-un război prelungit şi prin instrumentul sancţiunilor”, a declarat Zhang Hanhui, conform agenţiei Reuters.
Militari ruşi au început să se antreneze pe drone iraniene în contextul războiului din Ucraina, a declarat un oficial american pentru CNN.
În iulie, Casa Albă a declarat că a adunat informaţii potrivit cărora oficiali ruşi au vizitat de cel puţin două ori un aerodrom din centrul Iranului pentru a examina dronele pe care dorea să le folosească.
Dronele au fost prezentate delegaţiei pe 8 iunie şi 5 iulie, potrivit imaginilor din satelit.
Acum, un oficial american a declarat că a început antrenamentul cu aceste arme.
„În ultimele câteva săptămâni, oficialii ruşi au efectuat antrenamente în Iran, ca parte a acordului pentru transferul de drone din Iran către Rusia”, a declarat oficialul.
Şcolile poloneze sunt pregătite să primească până la 300.000 de copii refugiaţi ucraineni în noul an şcolar care începe în septembrie, a anunţat de ministrul polonez al Educaţiei, Przemyslaw Czarnek, care a recunoscut că pot apărea probleme în oraşele mai mari, unde prea mulţi elevi s-ar putea înscrie în aceleaşi şcoli.
Vorbind la microfonul Polskie Radio, Czarnek a dezvăluit că „suntem pregătiţi pentru încă 200-300 de mii de elevi ucraineni în şcolile poloneze” cu „un sistem foarte flexibil creat împreună cu şcolile primare şi autorităţile locale”.
În interviu, relatează Notes din Polonia, ministrul a negat că există o problemă în ocuparea posturilor vacante pentru profesori în şcoli, dar a avertizat că unele probleme ar putea apărea în oraşe mai mari, precum Varşovia şi Cracovia, unde „poate prea mulţi oameni vor solicita admiterea în aceleaşi şcoli”. De la începutul războiului, peste un milion de ucraineni, majoritatea femei şi copii, au fugit în Polonia.
Până la sfârşitul verii, la Mariupol va fi înfiinţat un prim tribunal de război rus, pentru a-i judeca pe „naţionaliştii ucraineni”, printre care soldaţii din Batalionului Azov. Şeful autoproclamatei republici Doneţk, pro-rusul Denis Puşilin, a oferit informaţia agenţiei de presă ruse Tass. „Suntem în faza activă de pregătire a tribunalului de război. Primul se va stabili cel mai probabil la Mariupol. Va fi organizat până la sfârşitul verii”, a spus Pushilin, adăugând că îşi doreşte o instanţă „cât mai transparentă”, cu prezenţa presei internaţionale.
Forţele speciale ucrainene se află în spatele exploziei de la baza aeriană Saki din Crimeea, care a ucis o persoană şi a rănit alte 13, a declarat pentru Sky News un înalt oficial al armatei de la Kiev. Exploziile au avut loc în apropierea unei staţiuni de pe litoral, pe teritoriul controlat de Rusia. Crimea Today News pe Telegram a citat martori care au văzut incendiu pe o pistă de aeroport şi pagube produse la case.
Grupul de ţări G7 acuză Moscova că „pune în pericol” regiunea ucraineană din jurul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de trupele ruse, şi cere returnarea centralei oficialilor din Ucraina. „Solicităm ca Rusia să returneze imediat controlul deplin al centralei nucleare Zaporojie, proprietarului său de drept, Ucraina”, scrie G7 într-o declaraţie publicată de Germania, care deţine preşedinţia. „Controlul fabricii de către ruşi este cel care pune zona în pericol”.
Explozia de ieri din Crimeea a provocat distrugerea a o duzină de avioane militare pe aerodromul Suki. Estimarea vine de la purtătorul de cuvânt al aviaţiei ucrainene, Yuri Inhat. „După explozia pe care am văzut-o, este clar că contingentul de aviaţie a fost lovit”, a spus Inhat la televizor, subliniind că în bază se aflau avioane de luptă Sukhoi Su-30M şi Su-24, precum şi avioane de transport Ilyushin. -76.
Kievul nu şi-a revendicat direct responsabilitatea pentru atacul asupra aerodromului, care a dus la o serie de explozii. Consilierul prezidenţial Mikhailo Podoliak a scris însă pe Twitter că acesta „este doar începutul”. Iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus aseară că războiul se va încheia cu eliberarea Crimeei.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a confirmat exploziile din depozitele de muniţii ale aerodromului, negând însă că ar fi fost provocate de un atac extern şi că aeronavele ar fi fost avariate.
Potrivit think tank-ului american Institutul pentru Studierea Războiului, conducerea rusă nu doreşte să admită atacul ucrainean din motive de imagine, deoarece aceasta înseamnă eşecul apărării sale aeriene.
Nava Jaohar Rahim a părăsit Ucraina cu aproximativ 6.000 de tone de grâu şi a ajuns în portul Durres din Albania, a anunţat ziarul Albanian Daily. Andocarea a avut loc la ora locală 8.37. Nava şi-a finalizat încărcarea pe 28 iulie.
Contractul de vânzare a primului transport de grâu exportat din Ucraina către Liban a fost anulat din cauza întârzierii livrării, a declarat Ambasada Ucrainei în Liban. Razoni, un cargou care arborează pavilionul Sierra Leone, a părăsit portul ucrainean Odesa pe 1 august, cu 26.000 de tone de porumb, şi urma să acosteze duminică în portul Tripoli.
Termenul de livrare de 5 luni „a determinat cumpărătorul şi expeditorul să accepte să anuleze comanda”, explică Ambasada. Razoni, deţinut în prezent la Mersin, în sudul Turciei, a fost inspectat săptămâna trecută de experţi turci şi ruşi, în largul coastei Istanbulului. Luni, o primă navă a andocat la destinaţia sa finală, Turcia. În total, 8 nave au navigat, de când a fost semnat acordul dintre Rusia şi Ucraina.
Satelitul iranian Kayyham, lansat ieri dimineaţă din cosmodromul Baikonur din Kazahstan, administrat de Rusia, funcţionează corect, arată prima examinare a tehnicienilor de la staţia spaţială Mahdasht din Iran, susţine Irna, care se ocupă de verificarea funcţionării satelitului. Potrivit raportului, primele semnale au fost transmise la aproximativ 90 de minute de la lansare, iar satelitul se află pe orbita sa ideală.
Satelitul este programat să zboare deasupra spaţiului aerian iranian de 4 ori pe zi, moment în care va primi şi va transmite semnale şi date. Potrivit presei locale, satelitul este folosit pentru a monitoriza resursele de apă, zonele de frontieră, zonele în care există mine, detectarea riscurilor de mediu şi construcţiei neautorizate, în timp ce, săptămâna trecută, oficiali anonimi ai serviciilor secrete occidentale au declarat că Rusia „planifică să folosească satelitul pentru a îmbunătăţi supravegherea ţintelor militare din Ucraina”.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a verificat până în prezent 434 de atacuri asupra asistenţei medicale în Ucraina. Aceste episoade s-au petrecut între 24 februarie, ziua în care a început războiul cu Rusia, şi 28 iulie – relatează OMS într-un tweet – şi au provocat 85 de morţi şi 101 de răniţi.
Preşedintele american Joe Biden a semnat documentul de ratificare a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, după votul favorabil al Senatului. Este un „moment decisiv pentru Alianţă, pentru o mai mare stabilitate de securitate, nu numai în Europa şi Statele Unite, ci în întreaga lume”, a spus şeful de la Casa Albă, vorbind alături de ambasadorii Suediei şi Finlandei. „Într-un moment în care Rusia lui Putin distruge pacea şi securitatea în Europa, în timp ce autocraţii contestă bazele unei ordini bazate pe reguli, puterea alianţei transatlantice şi angajamentul american faţă de NATO sunt mai importante ca niciodată”, spus Biden, care apoi a predat un stilou ambasadorului Suediei şi unul celui al Finlandei. Intrarea în NATO ar trebui ratificată de toţi cei care compun organizaţia. Turcia se opune, deocamdată.
Surse ucrainene au dezvăluit pentru New York Times că baza rusă din Crimeea, unde a murit o persoană, iar alte 4 sunt rănite, va fi lovită cu o nouă armă dezvoltată local. Potrivit unor surse, ar putea fi vorba despre o rachetă Grim 2, un transportator care se afla încă în stadiul de prototip. Experţii au speculat şi cu privire la utilizarea sistemelor anti-navă folosite împotriva ţintei terestre, a dronelor kamikaze şi chiar a unui atac dinspre mare. Există şi teza sabotajului (susţinută de Moscova). Kievul ar putea încerca, de asemenea, să „protejeze” tacticile şi mijloacele folosite, pentru a nu oferi adversarului un avantaj militar.
În Crimeea, o persoană a murit în urma exploziilor de la baza aeriană rusă din Novofedorovka, a anunţat guvernatorul local, Serghei Aksionov, potrivit agenţiilor ruse, conform căruia sunt cel puţin 4 răniţi. „Din păcate, o persoană a murit. Exprim sincerele mele condoleanţe familiei şi prietenilor. Va fi oferită toată asistenţa necesară”, a scris Aksionov pe canalul său Telegram, potrivit agenţiei Interfax.