Bombardamentul rusesc de miercuri a întrerupt curentul la 3 centrale nucleare ucrainene, „toate mecanismele de siguranţă au funcţionat, dar două generatoare au fost avariate prin întârzierea repornirii a două reactoare: opririle repetate cauzate de atacuri pot avea un impact grav asupra siguranţei energiei şi energiei nucleare. aprovizionare”, scrie The Guardian, citându-l pe preşedintele companiei nucleare ucrainene Energoatom – Petro Kotin. „Orice oprirea de urgenţă a unui reactor poate provoca un accident”, a declarat Oleh Korikov, inspector şef de securitate nucleară, pentru Observer.
Armata rusă a bombardat astăzi oraşul Herson, din sud, de cinci ori, iar un civil a fost ucis: transmite şefa administraţiei militare a oraşului Halina Luhova, potrivit Ukrinform. În perioada 20-26 noiembrie, 80 de atacuri au fost înregistrate în Herson, 16 persoane au fost ucise şi alte 35 au fost rănite, inclusiv un copil. În total, 32 de civili din regiune au murit sub bombele ruseşti, a adăugat Luhova.
Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a declarat astăzi, la Kiev, că „responsabilitatea lui Vladimir Putin în acest război este evidentă, maghiarii s-au opus întotdeauna suferinţei şi vărsării de sânge. Suntem vecinii Ucrainei şi vecinii noştri pot conta pe ajutorul nostru. Vecinii vor rămâne mereu aproape”. Novak a adăugat că Ungaria are „150.000 de motive pentru a opri acest război şi a obţine pacea: aceştia sunt cei 150.000 de maghiari care trăiesc în Transcarpatia, pe teritoriul Ucrainei. Mulţi etnici maghiari şi-au dat deja viaţa pentru apărarea Ucrainei”. Despre aceasta a relatat Pravda, preluată de presa ucraineană.
„În 2020, Makei a trădat poporul bielorus şi a susţinut tirania: aşa va fi amintit de poporul belarus”. Astfel, liderul opoziţiei din Belarus din exil, Sviatlana Ţikanuskaia, a comentat vestea morţii subite a ministrului de externe din Belarus, în vârstă de 64 de ani, Vladimir Makei. Referirea femeii este la alegerile prezidenţiale de acum doi ani, în care a fost învinsă de preşedintele Alexandr Lukaşenko. Rezultatele au fost denunţate de opoziţie, susţinând că au fost manipulate, urmând un val de proteste pe care „ultimul dictator al Europei” le-a reprimat cu pumn de fier.
AICI, aunţul morţii lui Makei.
Ministerul rus al Apărării a raportat distrugerea unui depozit ucrainean cu muniţie pentru un lansator de rachete multiple Himars în regiunea Zaporojie.
Germania va oferi încă 15 milioane de euro pentru a sprijini aprovizionarea cu cereale a Ucrainei în cadrul Programului Alimentar Mondial. Acest lucru a fost declarat de cancelarul german Olaf Scholz, vorbind într-un video la summitul privind siguranţa alimentară de la Kiev, după cum a informat Interfax. „În acest moment, în timp ce vorbim, o navă a Programului Alimentar Mondial sponsorizat de germani se îndreaptă spre Etiopia cu grâu ucrainean”, a spus Scholz, menţionând că „foamea nu poate fi niciodată folosită ca armă. Putem suporta ceea ce asistăm astăzi”. „Ştim că prin ţintirea infrastructurii agricole din Ucraina şi blocând luni de zile porturile Mării Negre, Rusia nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia alimentară din lume”, a adăugat cancelarul german.
Belarus împinge migranţii ilegali la graniţa cu Ucraina, scrie Ukrainska pravda, citând poliţiştii de frontieră ucraineni care au arestat la graniţă un grup de şase migranţi din Pakistan şi Bangladesh. Cei şase migranţi au spus că au fost transportaţi la graniţă într-o maşină condusă de bărbaţi în uniformă. O versiune, spun gardienii, confirmată de mesajele găsite pe telefoanele lor mobile. Anterior, cei şase fuseseră însoţiţi de autorităţile din Belarus până la graniţa poloneză, dar nu au reuşit să treacă. În toamna anului trecut, înainte de invazia rusă a Ucrainei, Belarus a împins mii de migranţi până la graniţele Poloniei, Lituaniei şi Letoniei.
Un nou schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina. Potrivit rapoartelor agenţiei Tass, care citează Ministerul rus al Apărării, astăzi „în urma unui proces de negocieri, nouă soldaţi ruşi aflaţi în pericol de moarte în captivitate s-au întors din teritoriile controlate de regimul de la Kiev”. În schimb, 12 ucraineni, 9 militari şi trei civili au fost eliberaţi „care au fost consideraţi dispăruţi”, citând biroul preşedinţiei ucrainene într-un tweet.
În Kiev, cel puţin 130.000 de locuitori sunt încă fără electricitate după atacurile forţelor ruse care au provocat pene de curent masiv în toate regiunile ţării. Acest lucru a fost raportat de Kyiv Independent. La ora 9:30, în această dimineaţă însă, alimentarea cu apă fusese restabilită complet în toate zonele capitalei.
Kremlinul plănuieşte să stabilizeze frontul din Ucraina în timpul iernii şi apoi să reia ofensiva în primăvară, ştiind că acest lucru va implica pierderi mari în rândul soldaţilor ruşi, care ar putea ajunge la 100.000 de morţi. Aşa scrie site-ul independent iStories, care citează o sursă din serviciile ruse FSB şi alta din statul major de la Moscova, ştire retrimisă de Meduza. „Până în primăvara anului viitor, numărul soldaţilor morţi şi răniţi ar putea fi în jur de 100.000. Dar acest lucru nu sperie pe nimeni: aceştia pot fi înlocuiţi cu recruţi la serviciul militar obligatoriu”, relatează sursa FSB.
Estimarea de 100.000 de ruşi morţi şi răniţi este citată de sursa statului major, potrivit căreia cei căzuţi se vor afla în principal printre rândurile celor care au fost mobilizaţi în septembrie. Până în primăvara anului 2023, Ministerul Apărării intenţionează să pregătească 120.000 de recruţi care să fie trimişi în Ucraina, compensând pierderile în rândul celor care au fost mobilizaţi. Din acest motiv, notează sursa, Putin nu a revocat oficial decretul de mobilizare.
Premierul belgian Alexander de Croo a sosit la Kiev, prima sa vizită de la începutul invaziei ruse a Ucrainei. „După bombardamentele grele din ultimele zile, suntem de partea poporului ucrainean. Mai mult ca oricând. Belgia trimite un nou ajutor umanitar şi militar”, a spus el într-un tweet. Potrivit presei, acesta a promis fonduri suplimentare de 37,4 milioane de euro.
Trupele ruseşti au lovit Kramatorsk, în regiunea Doneţk, rănind un bărbat în vârstă de 71 de ani, a anunţat primarul din Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko.
Atacul a distrus, de asemenea, o unitate medicală şi a avariat trei clădiri înalte, a adăugat Honcharenko.
Evacuările voluntare pentru locuitorii din oraşul Herson, recent eliberat, sunt în curs de desfăşurare, primul tren transportând 100 de persoane, a anunţat guvernul ucrainean.
Trenul se îndreaptă spre oraşul Khmelnytskyi, situat în vestul ţării, potrivit Ministerului ucrainean al Reintegrării Ucrainei. Printre rezidenţii care „au profitat de evacuarea gratuită” se numără 26 de copii, şapte pacienţi imobilizaţi la pat în spital şi şase persoane cu mobilitate redusă, a precizat acesta într-un comunicat.
Autorităţile din Herson îi îndeamnă pe locuitori să părăsească oraşul, care este încă în mare parte fără curent electric, înainte ca temperaturile să scadă şi mai mult. De asemenea, Herson a fost supus unor noi bombardamente de când trupele ruseşti au fost forţate să părăsească malul vestic al râului Dnipro.
Persoanele evacuate vor primi sprijin financiar, cazare şi ajutor umanitar, potrivit oficialilor oraşului.
Aliaţii Ucrainei vor să pună o limită de preţ la petrolul rusesc. Dar există o problemă: nu pot cădea de acord asupra unei cifre care să pună într-adevăr presiune asupra Kremlinului.
Cele mai mari economii occidentale au convenit la începutul acestui an să limiteze preţul celui mai valoros export al Rusiei şi au promis să stabilească detaliile până la începutul lunii decembrie. Măsura are ca scop reducerea intrărilor în visteria preşedintelui Vladimir Putin, fără a adăuga presiune asupra economiei globale prin reducerea suplimentară a aprovizionării cu energie.
Un echilibru delicat: Rapoartele din mass-media din această săptămână de la o reuniune a diplomaţilor europeni au indicat că petrolul rusesc ar putea fi plafonat între 65 şi 70 de dolari pe baril. Totuşi, acest interval este controversat, deoarece este apropiat de preţul actual al pieţei.
Aceasta ar însemna o perturbare limitată a aprovizionării, dar ar afecta în mai mică măsură Rusia.
Stabilirea unui preţ mai mic ar fi mai grav pentru Moscova, dar ar putea exacerba criza energetică globală – în special dacă Rusia va lua măsuri de retorsiune. Dacă aceasta ar reduce producţia, ar duce la o creştere a preţurilor la carburanţi exact în momentul în care ţări precum Statele Unite, Germania şi Japonia sunt dornice să ţină inflaţia sub control.
Putin a declarat joi că planurile occidentale de a introduce plafoane pentru preţul petrolului ar avea „consecinţe grave” pentru pieţele energetice.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că toţi soldaţii care luptă pentru Rusia în Ucraina sunt „egali”, în timp ce activiştii şi oficialii ucraineni îşi exprimă îngrijorarea că minorităţile au fost vizate în mod disproporţionat pentru recrutare în război.
„Toată lumea este egală, toată lumea se ajută reciproc şi înţelege că vieţile lor depind de această asistenţă şi sprijin reciproc”, a declarat Putin vineri, în timpul unei întâlniri cu mamele militarilor trimişi în Ucraina.
Putin a adăugat că este „înnăscut pentru soldaţii ruşi să îşi îndeplinească datoria cu demnitate, şi cu atât mai mult pentru soldaţii din Caucaz, din Daghestan, unde oamenii au un temperament special”.