Reacţia Agenţiei Naţionale Antidrog la auditul de performanţă al Curţii de Conturi

„Constatările şi recomandările formulate reflectă doar situaţia prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referinţă supusă auditului de performanţă, fără a lua în considerare resursele umane şi financiare şi nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora, în raport cu evoluţia fenomenului şi cu respectarea prevederilor legale”, transmite Agenţia Naţională Antidrog.

ANA arată că, raportat la numărul total de posturi aprobate în statul de organizare de 321 posturi, în 2020 a avut 248 angajaţi (77% procent de încadrare), din care 24 de psihologi, 18 medici, 26 asistenţi sociali, 97 prevenirea consumului de droguri, în 2021 235 angajaţi (73% procent de încadrare), iar în 2022 240 angajaţi (75% procent de încadrare), din care 25 de psihologi, 16 medici, 26 asistenţi sociali, 99 prevenirea consumului de droguri.

„În acest sens, precizăm că, Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătăţii publice, cât şi a siguranţei cetăţeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competenţe cu alte instituţii ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficienţa activităţilor derulate, nu doar de Agenţia Naţională Antidrog, dar şi de ceilalţi parteneri cu atribuţii în prevenirea traficului şi consumului de droguri, precum şi utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens”, potrivit ANA.

Agenţia Naţională Antidrog precizează că în cadrul acestui proiect pilot nu s-a avut în vedere colaborarea interinstituţională cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu şi/sau organizaţii neguvernamentale specializate, astfel că datele prezentate reflectă doar o situaţie ”ipotetică”, reflectând încă o dată faptul că reţeaua de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri trebuie să fie rezultatul unui efort comun al autorităţilor publice centrale, al altor instituţii cu atribuţii în domeniu şi/sau
al organizaţiilor neguvernamentale specializate, care pot contribui la înlăturarea dependenţei, reabilitării şi reinserţiei sociale.

„Reamintim că Agenţia Naţională Antidrog colaborează cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Colegiul Psihologilor din România şi organizaţii neguvernamentale cu atribuţii în domeniu în vederea oferirii tuturor serviciilor specializate atât consumatorilor, cât şi familiilor lor. De asemenea, la nivelul ANA, pe parcursul acestui an, a fost înfiinţat Grupul Naţional de Alertă Timpurie, din care fac parte pe lângă specialiştii antidrog, reprezentanţi ai Poliţei Române, DIICOT, Ministerul Sănătăţii, medici din cadrul principalelor unităţi medicale din Bucureşti şi organizaţii neguvernamentale, care monitorizează în timp real, apariţia şi evoluţia noilor droguri pe piaţa din România. Reamintim faptul că, această misiune de audit nu este prima în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, toate celelalte vizând alte segmente din care a rezultat faptul că resursele umane şi financiare ar fi fost folosite, de-a lungul perioadei, în mod eficient şi legal, aspecte care se regăsesc în rapoartele precendente ale Curţii de Conturi a României”, se mai arată în comunicat.

În 41 din cele 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog aflate în componenţa ANA nu există echipă terapeutică completă, potrivit unui audit realizat de Curtea de Conturi, care relevă că sistemul de acordare a asistenţei integrate consumatorilor de droguri trebuie reproiectat.