„Solicitarea arhiepiscopiei Sibiului este una strict locală, eparhială. Fiecare eparhie este autonomă administrativ. Motivaţia o constituie apărarea imaginii unei personalităţi reale a Bisericii, respectiv a părintelui Arsenie Boca, perceput de mulţi credincioşi ca un sfânt al Ardealului. Chiar dacă nu a fost canonizat încă. O abordare ireverenţioasă, fie ea şi ”, a reacţionat Bănescu.
Potrivit acestuia, Biserica nu poate şi nici nu-şi propune să interzică vreodată ceva în spaţiul public: „Rolul ei, printre altele, este să ofere convingător repere morale şi spirituale pe care oamenii să le accepte liber, în bună cunoştinţă de cauză. De aici rezidă şi rolul înalt pedagogic al Bisericii. Biserica nu este o instituţie care emite interdicţii, ci o comunitate vie de credinţă profund modelatoare. Un spaţiu al rafinării şi vindecării prin rugăciune şi dragoste pentru ceilalţi. Acest lucru ar trebui să fie conştientizat la nivel personal şi comunitar, inclusiv eparhial”.
Arhiepiscopia Sibiului a cerut într-o scrisoare deschisă interzicerea documentarului „Arsenie. Viaţa de apoi”, considerând că „acest film, aşa-zis documentar, caricaturizează şi profanează memoria Părintelui Arsenie Boca, care încă din timpul vieţii a fost numit în evlavia poporului nostru Sfântul Ardealului”.
„Demersul artistic pe care acest film îl propune nu este unul sincer, căci în spatele unei lamentabile arte cinematografice există un mesaj vădit discriminator şi jignitor. Autorul se declară încă din debutul filmului
Potrivit acestora, viaţa părintelui Arsenie este „grosolan şi jignitor bagatelizată: un personaj care îl reprezintă pe Părintele Arsenie îşi permite să fumeze îmbrăcat în haină monahală arătând pe tot parcursul filmului prin gesturi, atitudini şi cuvinte explicit ura şi antipatia faţă de personalitatea marelui duhovnic”.
Şi conducerea Muzeului ASTRA a reacţionat mai devreme, susţinând că nu a intervenit niciodată asupra selecţiei de filme pentru festivalul ASTRA Film, lăsând specialiştii să decidă: „Dialogul prilejuit de fiecare proiecţie a reprezentat cadrul unei exprimări libere, în care au fost evidenţiate atât fapte de laudă, cât şi greşeli”.