REACŢIA unui avocat la numărul mare de INTERCEPTĂRI: Asta explică "comoditatea” anchetatorilor. Este preferabil să primeşti înregistrări de la SRI şi apoi să transcrii/ Trăim ”somnambuli într-o lume supravegheată”

Bogdan Păun consideră că mandatele de interceptare s-au folosit în mod excesiv. “În opinia mea, se foloseşte în mod excesiv instituţia mandatelor de supraveghere tehnică pentru instrumentarea dosarelor penale. Tindem să devenim efectiv o societate de ”somnambuli într-o lume supravegheată”. Instituţiile de forţă ale statului (Poliţie şi Ministerul Public), cu largul concurs al judecătorilor, îşi permit să intre cu bocancii in viaţa privată a cetăţenilor, în baza unui simplu "denunţ" sau sesizare din oficiu, chiar dacă nu există indicii temeinice privind săvârşirea unei infracţiuni ori pregătirea unei asemenea fapte de natura penală” a declarat Bogdan Păun, pentru MEDIAFAX.

Avocatul susţine că s-a ajuns la un număr atât de mare de cereri de interceptare din cauza “comodităţii” anchetatorilor iar interceptările au devenit "regina probelor". Păun consideră că instanţele sunt sufocate de cereri de interceptare în dosarele care au la bază infracţiuni banale.

“Asta se explică, după părerea mea, chiar prin comoditatea organelor de urmărire penală, pentru că este preferabil să primeşti înregistrările de la SRI şi apoi să transcrii ceea ce ar putea susţine scenariul acuzării…Din nefericire, acest "modus operandi" a fost preluat şi de Parchetele de pe lângă Judecătorii şi secţiile de poliţie care instrumentează infracţiunile de drept comun, astfel încât instanţele au fost efectiv sufocate de afluxul de cereri de emitere a unor mandate de supraveghere tehnică pentru infracţiuni banale, aşa numitele "găinarii"….Nu trebuie să ne mire faptul că interceptările telefonice, care pot fi foarte uşor trunchiate, reprezintă "regina probelor" în procesul penal”, arată avocatul din Baroul Prahova

Potrivit acestuia, o mare problemă o ridică faptul că o expertiză tehnică a convorbirilor înregistrate pe baza mandatelor nu se poate face.

“Problema majoră a apărarii în cazurile penale în care acuzarea se bazează în mod preponderent pe interceptări de convorbiri telefonice, respectiv redările acestora în procese verbale întocmite de politisţi, constă în aceea că, în situaţia în care instanţa "catadicseşte" să admită cererea de efectuare a unei expertize tehnice pentru a se verifica autenticitatea şi realitatea interceptărilor, această expertiză nu se poate realiza întrucât suportul optic original pe care au fost stocate convorbirile interceptate nu mai există sau acestea au fost şterse pentru efectuarea altor înregistrări” a mai declarat Bogdan Păun.

Potrivit Judecătoriei Ploieşti, din 2010 şi până în luna octombrie a anului trecut, la nivelul acestei instanţe de judecată au fost depuse 1.515 cereri de interceptare, dintre care doar 193 au fost respinse.

“Cauzele în care s-au formulat cereri având ca obiect autorizarea interceptării sau înregistrării convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare sau a înregistrării video se făceau/se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt, furt calificat, tâlhărie, înşelăciune, contrabandă, proxenetism, şantaj, cămătărie etc, fără a exista la nivelul instanţei o evidenţă a acestora” precizează Judectăria Ploieşti.

Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a solicitat tuturor instanţelor din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010–2015, estimând că au fost ascultate circa 300.000 de persoane.