Realitate cutremurătoare: Debutul vârstei de consum a drogurilor a scăzut la 13 ani/ Specialist: Substanţele se găsesc prea uşor

Conform specialiştilor, tinerii consideră că unele droguri se pot găsi “uşor”. Aceştia iau canabisul sau noile substanţe psihoactive din locurile unde îşi petrec timpul liber: discoteci, baruri, cafenele, străzi şi parcuri, dar şi de la şcoală sau internet.

“În privinţa locului în care ar putea procura canabis, cele mai des menţionate locuri sunt “discoteca/barul” – 24,9%, “pe stradă, în parc” – 21,6%, Internetul – 17%, “în casa dealerului” – 16,4%, “la şcoală” – 9,7%. În opinia respondenţilor, noile substanţe psihoactive se pot cumpăra uşor astfel: “la discotecă, într-un bar” – 25%, “pe stradă, în parc” – 20,6%, “cu ajutorul Internet-ului” – 20,6%, “în casa dealerului” – 14,8%, “la cafenea” – 9,5%, “la şcoală” – 7,4%”, arată studiile Agenţiei Naţionale Antidrog.

Specialiştii susţin că drogurile se găsesc uşor în România, astfel fiind încurajat consumul substanţelor în rândul tinerilor.

“Situaţia este îngrijorătoare. Drogurile devin populare în rândul elevilor. Problema este lipsa informării despre consumul de droguri real şi efectele acestuia. Cântarea României în şcoală despre consumul de droguri a fost penibilă. A încurajat consumul de droguri pentru că e haios de prost făcut. Copiii nu înţeleg efectele drogurilor, nu sunt suficient de informaţi. (...) Sunt traficanţi de droguri cunoscuţi de ani de zile care sunt în comunitate fără nicio problemă. De exemplu, în Ferentari (n.r. - cartier din Bucureşti) sunt persoane care vând droguri şi chiar sunt cunoscuţi. Chiar şi poliţia îi cunoaşte, dar nu acţionează împotriva lor. (...) Părinţii sunt la fel de dezinformaţi. Ei se trezesc şi devin conştienţi de acest lucru în momentul în care copiii lor devin consumatori şi caută soluţii disperate. Dacă părinţii nu sunt documentaţi, în mod sigur nu vor putea să preîntâmpine un dezastru”, a declarat, pentru MEDIAFAX, sociologul Ciprian Necula.

De aceeaşi părere este şi psihologul Keren Rosner, care susţine că accesul la droguri este uşor.

“Ei (n.r. - elevii) chiar dacă ar fi tentaţi să încerce, iar procurarea drogurilor ar fi mult mai dificilă, probabil că s-ar reduce numărul consumatorilor. Posibilitatea de a face rost e la îndemână si facilitează consumul. Dacă vrea să consume, el găseşte. Mulţi tineri au posibilitatea să-şi cumpere pentru că părinţii le dau bani, iar copiii iau drogurile din banii părinţilor la început, iar când sunt ataşaţi de droguri ajung şi la infracţiuni”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

Totodată, reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog mai precizează că fetele consumă mai multe substanţe sedative şi solvenţi, celelalte tipuri de droguri fiind consumate mai multe de băieţi.

Specialiştii mai susţin că motivele care îi determină pe tineri să consume drogurile sunt diferite: probleme în familie, dorinţa de a se afirma sau tendinţele grupurilor din care fac parte.

“Sunt copii care nu au o viaţă familială foarte închegată, unită, nu au înţelegere, nu găsesc suport în familie, iar ei îşi caută persoane cu care să vorbească şi să fie înţeleşi, adică un grup de prieteni. În această perioadă a adolescenţii, grupul de prieteni e foarte important, iar integrarea în grup este esenţială pentru ei. În aceste grupuri dacă sunt consumatori de droguri este foarte sigur ca şi copilul acesta să fie tentat să consume. Fie din nevoia de a fi acceptat de grup, să nu fie respins, fie din nevoia de a fi cool. El poate chiar să fie îndemnat de prietenii lui să încerce”, a mai adăugat psihologul.

Keren Rosner mai susţine că părinţii trebuie să fie atenţi la comportamentul copiilor şi să intervină ori de cât ori observă schimbări.

“De la un consum ocazional până la dependenţă nu e cale foarte lungă. Un alt moment dificil este perioada adolescenţei. Copilul începe să-şi pună întrebări, să afle cine este. Este perioada în care începe conştientizarea de sine, cu faptul că vrea să ia singur decizi, are conflicte cu adulţii, pe acest fond trăirile intense îl determină să caute o modalitate de detensionare. Caută să se refugieze în alcool, tutun şi droguri. Aceste tentaţii îl pot transforma într-un adolescent dependent. (...) Cel mai important este ca părinţii să observe comportamentul copiilor şi să îi ajute, poate chiar să vorbească cu un specialist”, a mai spus Keren Rosner.

De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, care susţin că părinţii trebuie să monitorizeze pe ce sunt cheltuiţi banii de către copii.

“Trebuie să se facă acţiuni de informare şi acţiuni de prevenire, pentru că aceste lucruri costă mai puţin decât atunci când se constată că tinerii ajung la dependenţă de droguri. (...) Părinţii trebuie să vadă unde merg banii pe care îi au copiii, să afle pentru ce îi trebuie lui bani şi să fie atent în astfel de cazuri”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache.

Agenţia Naţională Antidrog mai precizează că există o legătură între absenteismul şcolar şi consumul de droguri. “În rândul celor care au declarat consum de droguri ilicite cel puţin o dată în viaţă se regăsesc într-o proporţie mai mare, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată, elevii care au absentat nemotivat de la ore în ultimele 30 de zile: 56% faţă de 46,6%. Consumul de droguri poate fi o cauză, însă absenteismul nu este generat neapărat de consumul de droguri”, mai susţin specialiştii antidrog.