RECENSĂMÂNT 2011: INS va încerca să recupereze datele nerecenzate prin confruntare cu sursele administrative

"După introducerea datelor din chestionare în sistem vom încerca să recuperăm datele pentru cei care nu au fost recenzaţi. În primul rând, vom confrunta datele pentru cei nerecenzaţi cu declaraţiile 112 de la ANAF, pentru că reprezintă informaţii certe că acele persoane, care au plătit contribuţii în octombrie 2011, sunt în ţară. Dacă ambii părinţi figurează ca plătitori la ANAF, atunci este logic că şi copiii înregistraţi în evidenţa populaţiei sunt în ţară", a spus Pisică, director al Direcţiei generale de statistică socială şi demografică din INS.

Alte surse de verificare vor fi centrele universitare, unităţile militare şi penitenciarele, în urma cărora este posibil ca cifrele să arate atât un supliment de populaţie, cât şi diferenţe negative, prin dublă înregistrare.

INS a anunţat în comunicatul transmis pe 2 februarie privind primele estimări ale recensământului de anul trecut că aproximativ 2,8% din gospodării nu au putut fi recenzate, ceea ce echivalează cu circa un milion de persoane, luând în calcul familia medie din România, de 2,7-2,8 persoane.

Datele provizorii comunicate de INS arată că populaţia stabilă numără 19.042.936 pesoane, 910.264 de persoane sunt pleacte pe perioadă îndelungată din ţară, iar 301.666 de persoane sunt prezente temporar în România. Astfel, rezultă o pupulaţie înregistrată de 20.254.866 de persoane. Populaţia din statisticile curente totaliza 21.354.396 de persoane la 1 iulie 2011. După recensământul precedent, din 2002, populaţia României a fost de 21.680.974 persoane.

Citeşte şi: RECENSĂMÂNT 2011, rezultate provizorii: Populaţia a scăzut cu peste 2,6 milioane. Câţi locuitori au mai rămas în fiecare judeţ - FOTO

Oficialul INS a arătat că dat fiind volumul de muncă în procesare mai mare decât cel estimat iniţial, din cauza colectării slabe comparativ cu aşteptările, Statistica este obligată să suplimenteze numărul de operatori şi, implicit, fondurile alocate.

În acest sens, INS a solicita fonduri suplimentare de aproximativ 5 milioane lei, care vor fi distribuite din economiile realizate în timpul recensământului de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, comparativ cu sumele bugetate iniţial.

"Sperăm să ni se atribuie aceşti bani, pentru că altfel este imposibil, la volumul de muncă constatat după centralizare, să închidem datele finale până la mijlocul anului viitor, aşa cum ne-am asumat", a completat Pisică.

Întrebată cum explică un procent atât de ridicat de persoane nerecenzate, directorul INS s-a limitat să precizeze că atribuţiile privind angajarea recenzorilor şi coordonarea lor au aparţinut Ministerului Administraţiei şi Internelor, prefecturilor şi primăriilor, în timp ce Statistica a asigurat doar metodologia şi criteriile de selecţie.

Solicitatăsă detalize, Pisică a spus doar că cele mai multe probleme s-au consemnat în oraşele mari şi în centrele rezidenţiale private, dând ca exmplu Cartierul Francez, unde firma de pază a refuzat total accesul recenzorilor, invocând că este domeniu privat. Situaţii similare s-au întâlnit şi în alte cartiere rezidenţiale private.

"Vom face o analiză să vedem cât s-a migrat în jurul oraşelor mari, în aceste cartiere rezidenţiale. Totuşi, nu se poate explica această diferenţă mare în minus pe marile oraşe, ştiut fiind faptul că acestea au fost în ultimii ani poli de atragere a populaţiei, unde şi rata şomajului este mai mică (...) S-au implicat foarte tare autorităţile din oraşe mici şi comune, unde primarii ştiau tot, şi pentru că sunt comunităţi mai mici, dar şi pentru că sunt oameni de bun-şimţ, şi care chiar au înţeles că este interesul lor, indiferent de apartenenţă, să facă un recensământ cât mai complet, care-i va ajuta ulterior la accesarea de fonduri europene, la programe de sprijin social şi altele", a completat directorul din INS.

Pisică a mai arătat că datele finale au fost, fără excepţie, la fiecare dintre recensămintele anterioare mai mari decât cifrele preliminare, dar nu a dori să facă o estimare privind posibilele diferenţe după verificarea încrucişată cu diverese alte surse, procedură validată de Eurostat şi aplicată şi de celelalte state din Uniunea Europeană.

Citeşte şi: RECENSĂMÂNT 2011 - Efectele dramatice s-ar putea resimţi nu acum, ci peste 10 ani

Datele preliminare au fost generate prin însumarea notelor din registrele generale, realizate de cei 120.000 de recenzori, adică fără înscrierea în baza de date a fiecărui chestionar, care urmează a fi verificate, confruntate cu celelalte baze de date şi cu datele din celelate state din UE până la mijlocul anului viitor, când vor fi publicate datele finale.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.