RECENSĂMÂNT 2011: Validarea rezultatelor preliminare, amânată pentru a doua oară, din "motive organizatorice"

"Întrucât, din motive organizatorice, Comisia Centrală a Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor (CCRPL 2011), nu s-a putut întruni azi, 31 mai a.c., în şedinţă de lucru pentru validarea rezultatelor preliminare ale recensământului, conform programării anunţate prin comunicatul de presă din 21 mai a.c, publicarea acestor rezultate se amână pentru o dată ce va fi comunicată ulterior", se arată într-un comunciat de presă al Institutului Naţional de Statistică.

CCRPL 2011 este organismul legal abilitat să valideze rezultatele preliminare ale RPL şi să aprobe, spre difuzare, comunicatul de presă prin care acestea sunt făcute publice.

Prezentarea rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor a mai fost amânată o dată, în 21 mai, pe motiv că schimbările în componenţa Comisiei Centrale a Recensământului nu au permis reunirea în şedinţă de lucru.

Potrivit calendarului anunţat, la 23 mai trebuiau să fie date publicităţii rezultatele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011. Rezultatele preliminare urmau să fie validate de Comisia Centrală a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, care trebuia să aprobe şi textul comunicatului de presă prin care să fie anunţate aceste date.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.

În cadrul procedurii de recenzare au apărut mai multe probleme, printre care cea legată de obligativitatea declarării Codului Numeric Personal de către persoanele recenzate.

Astfel, în 22 octombrie 2011, la două zile după începerea recensământului, purtătorul de cuvânt al Institului Naţional de Statistică Vladimir Alexandrescu declara că persoanele care refuză să-şi declare Codul Numeric Personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune.

Trei zile mai târziu, Ministerul Administraţiei şi Internelor preciza că, în cadrul procesului de recenzare, colectarea CNP-ului este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.

Astfel, articolul 2, alineatul 1 prevede că "persoanele [ ....] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ", iar "nerespectarea prevederilor alin. (1)atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi", arăta MAI.

Ulterior, şeful INS, Vergiliu Voineagu, afirma că declararea CNP-ului la recensământ este obligatorie şi că discuţiile privind lipsa sancţiunilor dacă această informaţie nu este furnizată au fost generate de purtătorul de cuvânt al INS, "pregătit insuficient", care a fost destituit.

Voineagu a spus că, în acest context, instituţia a revenit şi a subliniat că declararea CNP-ului este obligatorie. El a precizat că persoanele care refuză să-şi declare CNP-ul la recensământ vor fi amendate conform legii, iar cei care nu l-au declarat ca urmare a bâlbei purtătorului de cuvânt al INS vor trebui să-l declare la o doua vizită a recenzorilor.

Întrebat dacă persoanele care nu au dat CNP-ul nu vor mai fi găsite acasă la domiciliu, Voineagu a răspuns că şi acestea vor fi amendate.

După aceste declaraţii, preşedintele Institutului Naţional de Statistică a fost chemat la Palatul Victoria pentru a prezenta miniştrilor, în şedinţa Guvernului, explicaţii privind problemele apărute în derularea recensământului şi a fost ameninţat de şeful de atunci al Executivului, Emil Boc, cu demiterea dacă situaţia nu este remediată.

INS anunţa în comunicatul transmis pe 2 februarie privind primele estimări ale recensământului de anul trecut, că aproximativ 2,8% din gospodării nu au putut fi recenzate, ceea ce echivalează cu circa un milion de persoane, luând în calcul familia medie din România, de 2,7-2,8 persoane.

Datele provizorii comunicate de INS arată că populaţia stabilă numără 19.042.936 pesoane, 910.264 de persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată din ţară, iar 301.666 de persoane sunt prezente temporar în România. Astfel, rezultă o pupulaţie înregistrată de 20.254.866 de persoane. Populaţia din statisticile curente totaliza 21.354.396 de persoane la 1 iulie 2011. După recensământul precedent, din 2002, populaţia României a fost de 21.680.974 persoane.

Silvia Pisică, director INS, declara pentru MEDIAFAX că institutul încearcă să recupereze datele privind cele un milion de persoane estimate că nu au fost recezate, prin confruntare cu informaţiile primite de la sursele administrative, cum ar fi ANAF sau centrele universitare.

Alte surse de verificare vor fi centrele universitare, unităţile militare şi penitenciarele, în urma cărora este posibil ca cifrele să arate atât un supliment de populaţie, cât şi diferenţe negative, prin dublă înregistrare.

Oficialul INS arăta că, dat fiind volumul de muncă în procesare mai mare decât cel estimat iniţial, din cauza colectării slabe comparativ cu aşteptările, Statistica este obligată să suplimenteze numărul de operatori şi, implicit, fondurile alocate.

În acest sens, INS a solicita fonduri suplimentare de aproximativ cinci milioane de lei, care să fie distribuite din economiile realizate în timpul recensământului de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, comparativ cu sumele bugetate iniţial.

Întrebată cum explică un procent atât de ridicat de persoane nerecenzate, directorul INS s-a limitat să precizeze că atribuţiile privind angajarea recenzorilor şi coordonarea lor au aparţinut Ministerului Administraţiei şi Internelor, prefecturilor şi primăriilor, în timp ce Statistica a asigurat doar metodologia şi criteriile de selecţie.

Solicitată să detalize, Pisică a spus doar că cele mai multe probleme s-au consemnat în oraşele mari şi în centrele rezidenţiale private, dând ca exmplu Cartierul Francez, unde firma de pază a refuzat total accesul recenzorilor, invocând că este domeniu privat. Situaţii similare s-au întâlnit şi în alte cartiere rezidenţiale private.

Pisică a mai arătat că datele finale au fost, fără excepţie, la fiecare dintre recensămintele anterioare mai mari decât cifrele preliminare, dar nu a dori să facă o estimare privind posibilele diferenţe după verificarea încrucişată cu diverese alte surse, procedură validată de Eurostat şi aplicată şi de celelalte state din Uniunea Europeană.

Datele preliminare au fost generate prin însumarea notelor din registrele generale, realizate de cei 120.000 de recenzori, adică fără înscrierea în baza de date a fiecărui chestionar, care urmează a fi verificate, confruntate cu celelalte baze de date şi cu datele din celelate state din UE până la mijlocul anului viitor, când vor fi publicate datele finale.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.