RECHIZITORIUL DNA în cazul Dragnea: O parte dintre voturile de la referendum, falsificate în curtea unei case

O parte dintre voturile de la referendumul din iulie 2012 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu au fost falsificate în curtea casei unui membru al secţiei de votare din comuna Bragadiru - Teleorman, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie.

Urmărește
2545 afișări
Imaginea articolului RECHIZITORIUL DNA în cazul Dragnea: O parte dintre voturile de la referendum, falsificate în curtea unei case

RECHIZITORIUL DNA în cazul Dragnea: O parte dintre voturile de la referendum, falsificate în curtea unei case

În rechizitoriu este prezentat modul de fraudare a voturilor la secţia de votare nr. 113 din comuna Bragadiru, judeţul Teleorman, potrivit declaraţiei unuia dintre învinuiţii din dosar - Ilie Dude, membru al secţiei. "Pentru toţi cetăţenii a căror semnătură au falsificat-o în lista electorală suplimentară, Nistor Marin (membru al secţiei - n.r.) şi Nistor Angelica au ştampilat şi au introdus în urna mobilă numărul corespunzător de buletine de vot. Totodată, în prezenţa mea, Nistor Angelica a rupt şi autocolantele cu inscripţia ‘votat’ corespunzătoare numeric, ridicate de soţul său, Nistor Marin, de la secţia de votare, împreună cu listele electorale", le-a spus Dude anchetatorilor.

Potrivit interceptărilor depuse la dosar de procurorii anticorupţie, la 4 septembrie 2012, cei trei membri ai secţiei de votare nr. 113 din Bragadiru au discutat despre cum au acţionat.

"Ilie Dude: Angelico? Asta e masa cu belea!
Angelica Mariana Nistor: Da.
Ilie Dude: Asta e masa cu pagubă.
Angelica Mariana Nistor: E masa cu pagubă sau camera cu pagubă?
..................................................
Angelica Mariana Nistor: E încurcată rău, ă?
Ilie Dude: Păi! Nu ştiu dacă... nu ştiu ce i-a zis Marin lui Dan lui Dan lui Marin, lu’ Marian, că acolo nu te joci. Eu îţi spun după mintea mea omeneşte că ei nici cu Dan n-are ce are, ei are treabă cu ăi de sus încolo da’ mai corect ar fi să spun cum a fost şi cu asta basta. ‘Haide cum a fost? Bă, aşa fost!’. ‚Am pus alea pe buletine! Şi... ce să fac?’.
Angelica Mariana Nistor: Păi, da! Păi..."

Din interceptările Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) reiese şi că Angelica Nistor a ars autocolantele care puteau face dovada prezenţei la vot a alegătorilor.

"Ilie Dude: Da’ tu când ai luat alea de le-ai… aia, unde ai dat cu el? Ai dat pe drum cu el?
Angelica Mariana Nistor: Nu! M-am dus şi le-am dat foc.
Ilie Dude: Le-ai dat foc?
Angelica Mariana Nistor: Da.
Ilie Dude: Mă gândeam că le-a văzut …[neinteligibil]… şi la urmă.
Angelica Mariana Nistor: Nu. N-ai ce să vază! N-a văzut nimica. Da’ eu nu spusei că are camerele alea, nu trebuia scoasă urna. Făceam noi ce făceam cu sacoşa şi le băgaţi în maşină, nu trebuia să…
Ilie Dude: Eu mă gândeam că tu ai dat cu alea pe drum când le-ai luat şi le-ai cocoloşit.
Angelica Mariana Nistor: Ei pe dracu’! Nu, le-am băgat la buzunar şi le-am dat foc. Cum… în cazan când le dăm la gunoi, pe hârtie.
Ilie Dude: Îhî.
Angelica Mariana Nistor: Le dăm foc la cazan special, că nu-i de joacă.
Ilie Dude: Le-ai ars?
Angelica Mariana Nistor: Cum naiba!"

Potrivit procurorilor, dintr-o altă discuţie interceptată rezultă "cu claritate că voturile de pe lista suplimentară - urnă mobilă au fost falsificate în curtea casei familiei Nistor, în după-amiaza zilei referendumului, de către cele trei persoane prezente împreună la eveniment: Dude Ilie, Nistor Marin (zis Paruşchi) şi soţia acestuia Nistor Angelica-Mariana".

O altă modalitate de falsificare a voturilor a constat în aplicarea pe liste a unor semnături ce aparţineau unor persoane care nu se aflau pe teritoriul României, mai susţin anchetatorii.

"Dată fiind situaţia de fapt descrisă - absenţa din ţară a persoanelor în discuţie la data referendumului - coroborată cu declaraţiile concordante ale rudelor apropiate ale acestora, tragem şi în acest caz concluzia caracterului fals al semnăturilor din dreptul numelor acestor alegători", se arată în rechizitoriu.

DNA a anunţat luni, într-un comunicat de presă, că Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane - preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt - au fost trimişi în judecată în dosarul cunoscut sub numele de "Fraudă la referendum".

Printre cei 74 care vor fi judecaţi alături de Dragnea se numără Costinel Leontin Diţă, consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Olt, Daniel Răboj, primarul comunei Bragadiru din Teleorman, precum şi preşedinţi şi membri ai birourilor electorale de la secţiile nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt, nr. 142 Ciuperceni, nr. 1 Alexandria, nr. 244 Plosca, nr. 314 Ţigăneşti, nr. 112, 113 şi 114 Bragadiru - toate din Teleorman, nr. 287 Suraia, jud. Vrancea, şi nr. 147 şi 148 Bâlteni, jud. Gorj.

Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

"În acest sens, Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot", au scris procurorii în rechzitoriu.

Anchetatorii au precizat că Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea în mai multe modalităţi. Astfel, ca un prim pas, Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60 la sută, "li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale".

În paralel, Dragnea ar fi coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii judeţeni de campanie, primarii şi activiştii de partid, au mai arătat procurorii în documentul citat.

Sistemul informatic avea două componente IT: una permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat "1855" ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr, iar cealaltă era o aplicaţie internet ce "dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii «coordonatori judeţeni» sau «coordonatori») să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro", au precizat procurorii.
Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă primite anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane prin obţinerea autorizării din partea utilizatorilor, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

"Acest sistem informatic asigura: comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne; comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege; obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi «Da» şi câte «Nu» au fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului", potrivit documentului citat.
De asemenea, Dragnea ar fi trasat sarcini unor apropiaţi ai săi, membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, să facă tot ce le stă în putinţă, "inclusiv prin încălcarea prevederilor legale", pentru a scoate oamenii la vot, cu scopul atingerii pragului de participare care asigura validarea referendumului, susţin procurorii.

Dosarul a fost adus luni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit primul termen pentru 18 februarie 2014.

Dosarul privind referendumul a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, acesta fiind retras, din 2 octombrie, din funcţia de şef al Secţiei I din DNA. Încetarea delegării lui Papici ca şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a fost dispusă de procurorul general, după ce tot Tiberiu Niţu, în 23 septembrie, dispusese delegarea acestuia pe aceeaşi funcţie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici