Rectificare bugetară 2019. Consiliul Fiscal avertizează asupra posibiităţii ratării deficitului bugetar/ UPDATE: CES a avizat proiectul rectificării bugetare, dar ordonanţa cu măsuri a fost respinsă

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil, în şedinţa de joi, proiectul de rectificare a bugetului de stat, dar proiectul de ordonanţă a Guvernului pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare a fost respins, au declarat pentru MEDIAFAX surse din cadrul consiliului.

Proiectul de OUG nu avea toate avizele din partea ministerelor, dar nici opinia CES nu era favorabilă, au precizat sursele citate.

Ministerul Finaţelor a prezentat la începutul săptămânii proiectul de rectificare de buget, precum şi un proiect de ordonanţă ce prevede reducerea numărului de posturi din aparatul de stat, majorarea accizei la ţigarete şi introduce taxa pe zahăr, alături de alte măsuri fiscale şi bugetare.

Actul propune includerea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii (CAS, CASS şi CAM), a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru alte situaţii decât decât cele cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie.

Actul normativ propune diminuarea numărului de posturi aferente cabinetului secretarului de stat, subsecretarilor de stat şi asimilaţilor acestora din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului, precum şi cele aferente cabinetului conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu rang de secretar de stat. Conform proiectului, ordonatorii de credite pot ocupa prin concurs sau examen posturi conform principiului: ”unu la trei” din totalul posturilor ce se vor vacanta, respectiv la trei posturi ocupate devenite vacante, un post ocupat.

Se propune ca autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, să nu poată achiziţiona din fonduri publice servicii de telefonie mobilă pentru personalul angajat, cu excepţia demnitarilor.

Ministerul Finanţelor Publice a elaborat proiectul rectificãrii bugetare cu respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar. Produsul intern brut s-a majorat la 1031 miliarde lei, faţã de 1022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an. Diminuãri au fost operate de la Ministerul Transporturilor (–128,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (–681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (–243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale (–310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetãrii şi Inovãrii (–369,1 milioane lei), Ministerul Educaţiei Naţionale (–1,03miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (–143,6 milioane lei).

CES apreciază că există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.

Guvernul va discuta joi prima rectificare bugetară pe 2019. Este un proiect care introduce noi taxe şi se bazează pe deflatorul PIB pentru a indica o creştere de venituri bugetare. În aceeaşi vreme, Finanţele susţin că deficitul bugetar va rămâne la sub 3% din PIB, deşi datele arată, la şase luni, un deficit bugetar de 2% din PIB (20 mld. lei). Prin urmare, pentru menţinerea în ţinta de deficit de 3% din PIB, guvernul mai are a dispoziţie o posibilitate de împrumut de doar 8,5 mld. lei (deficitul cash fiind stabilit la 28,5 mld. lei).

“Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire ascendentă atât a veniturilor totale ale BGC (plus 2,4 mld. lei), cât şi a cheltuielilor bugetare (plus 2,6 mld. lei). Consiliul Fiscal are rezerve însemnate faţă de nivelul propus în cazul veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8 - 6,8 mld. lei. În plus, o eventuală neincludere în lista proiectelor eligibile din fonduri europene a celor din cadrul PNDL propuse pentru decontare retrospectivă ar majora potenţialul gol de venituri la 7,7-8,7 mld. lei”, arată Consiliul Fiscal, în opinia semnată de preşedintele Daniel Dăianu.

Consiliul Fiscal arată că are rezerve faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii.

Consiliul mai arată că sunt necesare “măsuri serioase” de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului cât şi perspectiva pe termen mediu, prin creşterea veniturilor şi/sau raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilo: ”O majorare substanţială a veniturilor bugetare pare o condiţie sine-qua-non în acest proces de consolidare”.

Consiliul nu sugerează soluţia majorării veniturilor, dar o creştere de taxe este singura măsură care poate majora veniturile BGC pe termen scurt.

Instituţia spune că prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creştere economică reală mai redusă şi un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piaţa muncii sunt optimiste, îndeosebi în privinţa ritmului de creştere a numărului de angajaţi. În acelaşi timp apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creştere a eficienţei colectării, cât şi al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex ante în proiecţia veniturilor bugetare având în vedere principiul prudenţei, statuat de LRFB.

Consiliul Fiscal are rezerve însemnate faţă de nivelul propus al veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8-6,8 mld. lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal are rezerve faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii, identificând o sub-bugetare a acestora cu 3,5-4,5 mld. lei. O absorbţie mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5-3,5 mld. lei.

Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcţiei bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale şi de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambiţioase în raport cu resursele disponibile. Intervine şi contextul extern, ilustrat de încetinirea activităţii economice precum şi efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat în acest context deficitele gemene relativ ridicate şi singulare în regiune care particularizează economia românească.