Recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, din nou la Curtea Constituţională

Excepţia de neconstituţionalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituţională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepţia fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoaşterii căsătoriei.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277, alin. (2) şi alin. (4) din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa din 20 iulie în faţa judecătorilor, avocata cuplului gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa ”detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei”. ”Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării”, a declarat Ionescu în faţa judecătorilor CCR.

Iustina Ionescu a mai spus că faptul că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca şi cum ”relaţia lor de 14 ani nu există” pentru că cei doi ”nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. ”Doar şase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituţie căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocata, precizând că ţara noastră nu se numără printre acestea şi că, prin urmare, ”în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”.

Prezent la şedinţa de judecată din 20 iulie, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, a pledat şi el pentru recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pe teritoriul României. ”Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a perteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii”, a spus Csaba.

O poziţie pentru apărarea statu-quo-ului a fost susţinută reprezentantul Ministerului Public, care a spus că dreptul de liberă circulaţie este garantat de Constituţie, iar faptul că un stat nu recunoaşte anumite instituţii (cu referire la căsătoriile homosexuale, n.r.) reprezintă diversitatea sistemelor juridice. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a mai spus că trebuie respectat un echilibru între viaţa privată şi protejarea intereselor celorlalte persoane.

Prudenţi şi conştienţi de impactul uriaş al deciziei lor, judecătorii constituţionali au hotărât repunerea pe rol a cauzei, adică reaudierea tuturor părţilor implicate. ”Am simţit nevoia unei aprofundări a discutării acestui aspect foarte important care poate să se constituie într-un precedent şi trebuie să fim foarte atenţi asupra modului în care vom da soluţia şi asupra motivării", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Subiectul cuplurilor homosexuale este unul extrem de sensibil pentru societatea românească, mai ales că în paralel a fost depusă la Parlament o iniţiativă populară, semnată de peste trei milioane de persoane, de revizuire a Constituţiei în sensul redefinirii familiei. Astfel, iniţiatorii îşi doresc să scrie negru pe alb în legea fundamentală că familia este formată dintr-un bărbat şi o femeie, eliminând astfel posibilitatea oricărei viitoare legislaţii care să permită căsătoriile între persoane de acelaşi sex. În prezent, Constituţia României prevede că ”familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”. Iniţiativa de revizuire a fost aprobată formal de Curtea Constituţională, care a constatat că toate procedurile legale ale iniţiativei populare au fost respectate, iar acum se află la Senat unde aşteaptă să intre în dezbatere.

Despre situaţia cuplurilor homosexuale şi despre căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex au vorbit în ultimele zile preşedintele, premierul şi şefii principalelor partide politice.

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru toleranţă. ”Cred că trebuie să revenim la ceea ce se numeşte toleranţă şi acceptarea celuilalt, acceptarea celuilalt cu bune şi cu rele. Nu suntem toţi la fel, nu toate gupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, al încrederii şi deschiderii spre celălalt”, a declarat Iohannis, întrebat despre iniţiativa privind Constituţia.

La polul opus s-a situat şeful PSD, Liviu Dragnea, care nici nu vrea să audă de căsătorii între persoane de acelaşi sex. ''Sunt un fanatic religios. Eu sunt un om tradiţionalist. Dacă pentru asta pot fi considerat fanatic religios, sunt un fanatic religios. Sunt creştin-ortodox şi eu văd familia formată dintr-un bărbat şi o femeie şi, când vrea Dumnezeu, şi cu copii”, a spus şeful PSD.

Poziţii mai moderate au avut prim-ministrul Dacian Cioloş şi preşedinta PNL, Alina Gorghiu, ambii pledând pentru familia tradiţională, dar totodată şi pentru introducerea unor forme de protecţie pentru minorităţile sexuale, precum parteneriatul civil.

”Eu pledez pentru toleranţă cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituţie, cred că familia e un element important, un nucleu al societăţii din România şi nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicţie cu ideea de toleranţă. Toleranţa se manifestă respectând alegerile pe care alţii le fac”, a fost reacţia prim-ministrului Dacian Cioloş.

”PNL a spus de multă vreme că are un angajament ferm pentru familia tradiţională, pentru că respectăm Codul Civil, care spune foarte clar că o căsătorie este valabilă între un bărbat şi o femeie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să existe forme de protecţie pentru minorităţi. Parteneriatul civil este destul de dezbătut în parlament şi în toate mediile. Eu sper că toate aceste discuţii să le putem purta civilizat, aşezat, în afara companiei electorale”, a fost şi replica preşedintei PNL, Alina Gorghiu.

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii a primit terenul pe care va fi construit spitalul regional de la Cluj

Citeşte şi: Ministrul Sănătăţii Vlad Voiculescu, despre Colectiv: Nici Viena, nici Londra nu ar fi fost pregătite pentru un număr atât de mare de arşi

Citeşte şi: Principalul suspect în cazul incendierilor de la Galaţi a fost arestat pentru 30 de zile

Citeşte şi: Instanţa a decis desfiinţarea instituţiei consilierului de etică. Asociaţiile de magistraţi acuză că se încearcă "crearea unui sistem de informatori"

Citeşte şi: Victimele incendiului de la Colectiv cer extinderea cercetărilor faţă de firma de construcţii, societatea care a montat buretele, ISU şi direcţia de urbanism

Citeşte şi: Şapte cetăţeni irakieni, patru turci şi un sirian, prinşi când încercau să intre ilegal în România - VIDEO

Citeşte şi: Aglomeraţie la metrou după o defecţiune la uşa unui tren - FOTO

Citeşte şi: Percheziţii la CNADNR şi la Prefectura Giurgiu într-un dosar de uzurpare de calităţi oficiale, în cauză fiind subprefectul din judeţ

Citeşte şi: Văduva unui veteran de război, de 89 de ani, a venit din Brăila la Alba Iulia, pentru Ziua Armatei

Citeşte şi: Un muncitor a fost prins sub un mal de pământ în Capitală - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Asociaţia Colectiv: Duminică va fi inaugurat monumentul ridicat în amintirea tinerilor decedaţi. Vor fi cioplite numele celor 64 de victime