Reducerea poluării în Capitală | Primăria Bucureşti: Este esenţial să mai lăsăm maşina acasă / Taxe pentru intrarea în Centrul Capitalei, în plan

Potrivit reprezentanţilor PMB, cea mai mare pondere în ceea ce priveşte poluarea din Bucureşti o reprezintă traficul foarte aglomerat, urmată de încălzirea rezidenţială, iar principalii poluanţi din cauza traficului sunt oxizii de azot, benzenul şi monoxidul de carbon.

„Planul de calitate a aerului a fost întocmit având în vedere măsurile, investiţiile preconizate prin Planul de Mobilitate Durabilă şi prin toate planurile care vizează dezvoltarea Bucureştiului. Astfel, a trebuit să corelăm toate măsurile cu cele de transport sau cu acţiunile de mediu, cu strategia de dezvoltare a serviciului de salubrizare, cu planul de acţiune de reducere a zgomotului, înnoirea parcului auto şi creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe”, a precizat Ioana Şuteu, şefa Serviciului de Monitorizare a Calităţii Mediului din cadrul PMB.

Practic, potrivit Ioanei Şuteu, Planul de Calitate a Aerului trebuie să fie în strânsă legătură cu alte măsuri pe care PMB le-a luat deja sau le are în plan. De exemplu, spune reprezentantul PMB, măsurile privind fluidizarea traficului sunt cele mai importante pentru reducerea poluării.

„În ceea ce priveşte traficul rutier, trebuie luate măsuri de fluidizare a circulaţiei, de stimulare a utilizării transportului public, fie prin măsuri la nivelul Metrorex, de implementare şi de îmbunătăţire a actualului sistem, sau măsuri legate de înnoirea parcului auto la RATB”, a mai precizat Şuteu, care a menţionat şi introducerea unor taxe (vignete) pentru intrarea în Centrul Capitalei.

De asemenea, potrivit reprezentantului PMB, pentru Planul de Calitate a Aerului din Bucureşti, primăria trebuie să ia şi măsuri suplimentare, precum îmbunătăţirea sistemului inteligent de semaforizare, prin care, până în anul 2020, toate intersecţiile din Bucureşti să permită prioritizarea transportului public.

Ioana Şuteu a vorbit şi despre modernizarea Centurii Capitalei, dar şi despre extinderea magistralei 4 Metrorex şi finalizarea magistralei 5, precum şi construirea rutei de metrou spre Otopeni.

„Nu în ultimul rând, s-a discutat şi de implementarea benzilor unice pentru transportul public, dar şi piste de biciclete, ca o măsură a transportului alternativ (...) Este esenţial ca fiecare dintre noi, şoferi fiind, să privim ca o alternativă utilizarea transportului public şi să lăsăm pentru o zi, două, maşina acasă”, a mai precizat Ioana Şuteu.

În cadrul dezbaterii, singurul consilier care a luat cuvântul a fost Alexandru Gâdiuţă, din partea USR, care a reproşat faptul că dezbaterea a fost organizată greşit.

„Este un punct de pornire, calitatea aerului este foarte importantă pentru calitatea vieţii. Dar, aş vrea să vă spun că am şi câteva nemulţumiri. Din păcate, această dezbatere atât de importantă pentru bucureşteni nu a fost promovată deloc pe canalele de promovare ale Primăriei Municipiului Bucureşti, fiind anunţată doar pe un colţ al site-ului PMB. De asemenea, la dezbatere au rămas pe dinafară foarte mulţi cetăţeni interesaţi, dar şi specialişti din domeniul mediului”, a precizat Alexandru Gâdiuţă.

La şedinţă a luat cuvântul şi Oana Mateescu, membru al Asociaţiei pentru natură şi Protecţia Mediului, care locieşte în Chiajna şi care a ridicat problema gropii de gunoi din zonă. „Eu stau în Chiajna, Ilfov, unde avem o mare problemă acolo, cu groapa de gunoi Iridex. (...) În acea zonă, hidrogenul sulfurat emanat de gunoaie atinge norme colosale. Noi zi de zi suntem intoxicaţi în Chiajna”, a precizat Oana Mateescu.

Marian Ivan, preşedintele Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), a susţinut că Municipalitatea ar trebui să investească mai mult în ceea ce priveşte infrastructura pentru traficul bicicletelor şi al pietonilor.

„Dacă vrei să mergi pe trotuar în acest oraş, nu ai pe unde, pentru că sunt ocupate de maşini”, a precizat Marian Ivan.