Video Referendum în Alexandria, Teleorman. Preot, către enoriaşi: Nu mâncaţi până nu votaţi. Catedrala „Sf. Alexandru” s-a transformat în a doua zi a evenimentului în loc de PROPAGANDĂ

Slujba de duminică a adus în Catedrala “Sfântul Alexandru”, pictată de Ioan Luchian, adăpost al mormântului lui Alexandru Dimitrie Ghica şi loc central al spiritualităţii în reşedinţa judeţului Teleorman zeci de oameni, interesaţi să asculte opinia Bisericii despre ce ar trebui ei personal să facă în cea de-a doua zi a referendumului. Iar răspunsul căutat a venit direct din gura părintelui Gelu, în cadrul predicii de final: “Trebuie să ne trezim, să nu mai dăm vina pe alţii! Avem posibilitatea să facem acest lucru. Şi cine simte aşa ceva, nu va băga azi un dumicat la prânz în gură dacă n-a fost mai întâi să spună că este ortodox autentic, familist convins şi creştin adevărat!”.

În curtea Catedralei “Sfântul Alexandru”, într-o atmosferă încremenită, copiii străzii se joacă. La porţile lăcaşului de cult, părinţii lor ne cer să nu le deranjăm cu interviuri momentele în care încearcă să convingă oamenii de povestea mâinii întinse. Le respectăm dorinţa… Pe băncile de lângă catedrală, un bătrân aşteaptă predica de final. A fost deja la referendum încă de sâmbătă şi crede despre homosexuali că sunt nişte “descreieraţi”. De aceea, consideră că preotul procedează corect, chemând lumea la referendum.

“Am fost ieri. Ce să votez? Da! Eu am doi copii şi am doi nepoţi, bărbat şi femeie... nu... N-am cunoscut homosexuali, dar am auzit de ei. Am o părere foarte proastă să ştiţi. Preotul a spus în biserică, a spus de multe ori. Bineînţeles că a spus şi e foarte bine ce spune, să ştiţi! Referitor la asta, eu îi consider pe ăia care sunt homosexuali şi pe fetele care sunt aşa nişte descreieraţi! Aşa îi consider, tată! Aşa că nu e nicio problemă!”, ne spune bătrânul.

Slujba e în plină desfăşurare, dar o parte dintre credincioşi mai ies, din când în când, să ia aer. Motivul pentru care îşi doresc să rămână până la sfârşit e predica de final.

Un funcţionar public stă nemişcat, aşteptând ceva. Când l-am întrebat despre referendum, omul s-a oferit cu bucurie să povestească despre credinţa lui extrem de putrenică: „Deocamdată nu am fost, dar merg sigur. Merg pentru că este o ideologie şi e o ideologie păguboasă, această ideologie a identităţii de gen. Consider că este o învăţătură mai rea decât comunismul şi cei care o propagă sunt cumva rupţi de biserica ortodoxă. De orice creştinism, nu doar de biserica ortodoxă. N-are nicio legătură cu politica, n-are nicio legătură cu PSD-ul. Probabil că până la ora 17.00, noi, ceilalţi, pentru că aşteptăm, probabil că PSD-ul va da greş în această, dar noi vom salva referendumul până la urmă. Creştinii ortodocşi şi, creştinii în general, trebuie să salveze acest referendum. Atenţie mare! Chiar îi chem pe toţi creştinii să meargă să salveze Referendumul!”.

În acelaşi timp, din biserică iese o pensionară. Pare cumva stânjenită să discute subiectul, dar acceptă totuşi să spună ce crede. La finalul discuţiei, femeia se vede nevoită să recunoască faptul că „îi e frică dacă nu se duce”: “Cred că aşa trebuie să fie, între o femeie şi un bărbat, adevărata familie. Eu asta o văd. N-am cunoscut homosexuali, de ce să vorbesc, dar nu, n-am cunoscut aşa ceva. Preotul ne-a spus. De câte ori am venit, ne-a spus să mergem. Să nu evităm. Nu ştiu ce să vă spun, mie mi-e frică să nu mă duc, sinceră să fiu, v-am spus adevărul!”.

Spre finalul slujbei, un bărbat care a participat la protestul de la 10 august înţelege care este subiectul interesului nostru acolo şi ţine în mod special să-şi exprime părerea. Domnul Grigore consideră că neparticiparea sau participarea la referendum nu are legătură cu manipularea şi îşi doreşte în mod special să accentueze faptul că nu se simte manipulat în convingerile lui: “Cu toată convingerea am fost. De ieri, da. Am votat pentru viitorul copiilor noştri, pentru că sunt foarte dezorientaţi copiii noştri şi nu mai ştiu în ce să creadă. Dacă noi nu le dăm un exemplu şi nu luăm atitudine, copiii noştri vor păşi pe o cale total greşită. Nu sunt bani cheltuiţi degeaba. Banii oricum se cheltuiau în altă parte, să ştiţi. Eu am fost şi pe 10 august în Piaţa Victoriei, am participat la acel miting şi să ştiţi că mi-am exprimat şi ieri convingerea. E o mărturisire în Hristos, sunt un creştin practicant, deci nu este o manipulare politică. Să înţelegem!”.

Între timp, slujba de duminică se apropie de sfârşit. Părintele Gelu îşi începe predica de final. Credincioşii îl privesc cu drag. Prin vitraliile pictate cu chipurile sfinţilor trec raze de soare, lumina încercând parcă să spargă întunericul. Dar nu reuşeşte.

Vocea părintelui se aude din ce în ce mai hotărât. Vorbeşte despre păcatul homosexualităţii şi, mai ales, despre cel al comodităţii. Oamenii se închină. Vocea părintelui spune, pentru ei, adevărul: “Această iubire în familie este binecuvântată de Dumnezeu. Este şi o obligaţie conjugală, este şi o împlinire a rosturilor lumeşti şi care ne împing unul spre celălalt, bărbat şi femeie. Astăzi vorbim despre o iubire la care ţi-e ruşine să te gândeşti. O iubire coborâtă până la nivelul de animalitate, şi mai jos! Şi atunci astăzi suntem chemaţi să afirmăm opţiunea noastră despre viaţa noastră de familie. Astăzi suntem chemaţi ca naţiune să exprimăm o opinie. Să exprimăm în ce fel vrem să trăim. Şi noi stăm acasă şi privim indiferenţi, batjocorind acest adevăr al existenţei umane, care este familia. Pentru că viaţa nu poate să se nască dintr-o iubire care nu implică un bărbat şi o femeie. Tot ceea ce este dincolo de asta este Iadul pe Pământ!”.

Catedrala Sfântul Alexandru din reşedinţa judeţului Teleorman este o clădire impresionantă, construită în perioada 1869 - 1898. Este realizată în stil bizantino-romanic. Picturile murale în ulei au fost realizate în anul 1898 de către o echipă formată din Constantin Artachino, Constantin Pascali şi Ştefan Luchian. În cea mai mare parte a timpului, porţile catedralei sunt închise. Dar în cea de-a doua zi a referendumului ele s-au deschis larg, pentru a propovădui un demers profund laic.